Page 52 - Istoria-SGR

MIHAI IELENICZ

Pentru înfăptuirea lor s-au avut în vedere:
 revenirea la un nume al Societății unanim acceptat de membrii
săi și care să respecte tradiția;
 hotărârea ca principiile fundamentale care au stat la baza creă rii
acesteia în 1875 să constituie temelia organizării și funcționării
sale;
 realizarea unui statut în concordanță cu aceste norme, cu rea-
lită țile și cerințele social-politice din România;
 stabilirea unor programe de activități viabile, dar diferențiate

pe nivele de organizare;
 refacerea rapidă a legăturilor dintre Conducerea Centrală și
Filiale pentru a se relua activitățile specifice la nivel național
și județean etc.
Toate aceste idei programatice au fost discutate încă din 1990.
S-au stabilit tipurile principale de întruniri ale membrilor
Socie tății, care, ierarhic, sunt următoarele:
• Congresul (alegeri, din patru în patru ani)
• Conferințele Naționale Anuale (cu caracter științific)
• Adunările Generale din Filialele județene (alegeri, din patru în
patru ani)
• Conferințele Anuale ale Filialelor Județene (cu caracter științific).

Conferința Națională Anuală a Societății reprezintă o reu-
niune dominant științifică și metodică, de regulă cu caracter mixt
uni versitar-preuniversitar, organizată succesiv de către o Filială,
de regulă în preajma Zilei Mondiale a Mediului (5 iunie). După
anul 1990 aceste forme au reprezentat principalele modalități de
exprimare a legăturilor profesional-științifice dintre mem brii S.G.R.

4Repere organizatorice
• Adunarea Generală din martie 1991, de la București, a avut
un caracter predominant organizatoric. A fost propusă denumirea
oficială a Societății, s-au adoptat și Statutul și Programul de activități,

51