Page 54 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

(toate situate în partea de nord a judeţului), care, la trei indicatori (de naturalitate, al celui
privind suprafaţa de pădure pe locuitor şi al celui de transformare environmentală), sunt cel
puţin în limita echilibrului ecologic, având unele probleme, dar nu foarte grave, cu suprafaţa
arabilă pe locuitor. La polul opus sunt localităţi precum Nuci, Găneasa, Petrăchioaia, Berceni,
Ciorogârla, Tunari, Dărăşti, Afumaţi, Dragomireşti Vale, Vidra, Grădiştea, care stau prost
la toţi indicatorii referitori la condiţiile de mediu analizaţi, iar localităţi precum Voluntari,
Chitila, Chiajna, Dobroeşti, Bragadiru, Jilava, Buftea, Mogoşoaia, 1 Decembrie stau bine la
indicatorul privind suprafaţa arabilă pe locuitor, dar ceva mai rău la ceilalţi indicatori.
Evident că măsurile pentru „echilibrarea” localităţilor menţionate diferă, în funcţie de
situaţia particulară a fiecăreia şi în corelaţie cu programul de ansamblu preconizat pentru
regiunea metropolitană, mergând de la necesitatea împăduririi unor zone până la schimbarea
destinaţiei unor terenuri arabile, astfel încât, în final, regiunea metropolitană, respectiv
banlieue-ul Capitalei, să se poată înscrie la nivelul regiunilor similare ale marilor metropole
europene (de tipul Parisului sau Romei).

BIBLIOGRAFIE

Dumitraşcu, M., (2006), Modificări ale peisajului în Câmpia Olteniei, Ed. Academiei
Române, Bucureşti
Pătru-Stupariu I., (2012-2013), Modelarea structurală şi funcţională a peisajelor,
curs sem. I, pag. 5-7, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie.
***INCDUAT-URBANPROIECT (2003), Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean
Ilfov– Silvicultura – Cartograma 29, Bucureşti
***INS, Date statistice, Recensămintele populaţiei şi ale locuinţelor, Tempo-Online-
tutorial.

53