Page 60 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

De exemplu, cimitirul Mănăstirii Pasărea adăpostește eroi de frunte ai armatei române,
precum şi diverse personalități din domeniul culturii, artei și literaturii române, cum ar fi
sculptorul Gheorghe Anghel, scriitorul Geo Bogza, renumitul compozitor de muzică vocală
şi bisericească Ion Popescu-Pasărea, născut în satul Pasărea, scriitorul contemporan Artur
Silvestri, colonelul Petre Macca ș.a. De asemenea, de aceste locuri brăzdate de râul Pasărea
sunt legate și alte personalități, cum ar fi sculptorița Lidia Kotzebue, realizatoarea mo-
numentului dedicat Eroilor Aviatori din București, care a locuit în satul Moara Domnească,
poetul și dramaturgul Constantin Cantilli, care s-a născut în Otopeni, profesorul compozitor
de muzică bisericească Ion Popescu-Pasărea, care are locuința în satul Pasărea, și exemplele
pot continua.

Figura 14. Conacul Podgoreanu, sat Cozieni a. Ruină b. Proiect de amenajare
(sursa: foto Sebe M. O.; http://artmarkhistoricalestate.ro)

3. Elemente ale patrimoniului cultural tradițional. Chiar dacă multe elemente
ale patrimoniului tradiţional local s-au pierdut sau sunt pe cale de dispariție, ca urmare a
dezvoltării societăţii şi a influenței urbanului din imediata apropiere, în arealul văii Pasărea
încă mai putem întâlni elemente specifice culturii tradiționale, cum ar fi arhitectura specifică
caselor vechi, manifestările folclorice populare sau arta culinară cu specific local. Toate
acestea ar putea fi valorificate și din punct de vedere turistic.
Deși tot mai rar, astăzi încă mai putem admira, în satele situate de-a lungul râului
Pasărea, case vechi, cu arhitectură specifică începutului de secol XX, cu interioare ornate
după specificul țărănesc, cu ștergare alese, țesute manual cu diverse motive, cu lăzi de
zestre încărcate de elemente ale portului tradițional, cu pereți îmbrăcați în scoarțe și macate
așternute pe pat. Astfel de locuințe pot fi promovate și puse in valoare în cadrul unei rețele de
gospodării tradiționale care pot fi deschise vizitatorilor. În acest sens, un exemplu de salvare
patrimonială îl reprezintă gospodăria țărănească tradițională din satul Afumați, specifică
începutului de secol XX, care a fost strămutată spre conservare la Muzeul Național al Satului
„Dimitrie Gusti” din București.
În același timp, preparatele specifice bucătăriei locale pot deveni adevărate branduri
culinare locale, cum ar fi de exemplu chisăleapul sau plăcinta bulgărească și magiunul de
pepeni în Brănești, dolongaciul sau plăcinta cu brânză din Afumați etc. Aceste preparate
specifice, odată omologate și mai bine promovate, ar putea trezi un interes aparte pentru
turismul cultural-culinar și nu numai.

59