Page 100 - Terra-SGR-2018
P. 100

După liturghia de Crăciun, este slăvită nașterea lui Iisus Hristos, printr-
            un singur colind  –  cântare  bisericească.  Este  vorba  de  „Se naște Hristos”
            („Hristos rajdaetsja”), cântare preluată din slujba bisericească. Oamenii merg
                                                 59
            în vizită, unii la alții, timp de  trei zile.
                   Anul Nou  pe stil  vechi  (13/14  ianuarie) nu  este sărbătorit  cu  același
            fast de către credincioșii de rit vechi, această sărbătoare având mai degrabă o
            valoare pur simbolică. Se merge la biserică, unde se prăznuiește Sfântul Vasile,
            după  care  majoritatea  lipovenilor  vizitează  prietenii  sau  rudele,  eventual,
                                                      60
            participă la mese organizate de comunitate.
                   De Florii se așterne iarbă prin biserică, iar în timpul liturghiei, într-un
            anumit moment, se stă în genunchi, cu fruntea aplecată pe iarbă. Porțile caselor
            sunt împodobite cu diverse crenguțe înverzite sau chiar cu flori. Floriile sunt
            sărbătorite  cu  mese  compuse  din  delicatese  culinare  pescărești  (icre,  ciorbă,
                                         61
            pește la cuptor sau saramură).
                   Obiceiurile familiale s-au conservat mult mai bine în mediul rural decât
            în spațiul urban, unde tradițiile s-au  adaptat  transformărilor  și  provocărilor
            lumii contemporane.
                   Nașterea. Femeia care a născut nu are voie să iasă în stradă până în cea
            de-a  40-a  zi,  când  i  se  citește  în  biserică  molitvă  “de  curățare”.  În ceea ce
            privește  botezul,  acesta  se  face  în  primele  zece  zile  după  naștere, dis-de-
            dimineață, iar nașii nu sunt soț și soție, fiind de multe ori chiar frații și surorile
            părinților copilului. La rușii lipoveni întâlnim, de regulă, un singur prenume,
            care este selectat în funcție de numele  care este afișat  pe  calendar  cu  două
            săptămâni  înainte  și după  nașterea  copilului.   Miruirea (măsluirea)  în timpul
            botezului se  face de trei ori, precum  și  scufundarea  totală  a  copilului  în
            cristelniță. După botez, copilul nu se spală opt zile, pentru a nu i se lua mirul.
            În trecut, la petrecerea botezului veneau doar femeile, care ofereau  nou-
            născutului daruri în bani, hăinuțe, dar și alimente, precum zahăr, orez, dulceață
            sau miere, toate cadourile având o semnificație aparte (abundență, bunăstare,
                            62
            viață dulce etc).
                   Nunta,  comparativ  cu  celelalte  obiceiuri  familiale,  a  păstrat  cel  mai
            bine diverse motive folclorice. Ceremonia începe cu o lungă perioadă de pețit
            și  logodnă,  continuă  cu  vânzarea/cumpărarea  miresei  și cu petrecerea
            burlacilor, dar mai ales cu tradiții specifice de cununie. O nuntă lipovenească e





            59  Svetlana Moldovan (2012), op.cit., p. 37.
            60  Idem, p. 38.
            61  Camelia Hristian, Ghena Pricop, Evdochia Smaznov (2012), op.cit., p. 408.
            62  Idem, p. 400.

                                                  99
   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104   105