Page 99 - Terra-SGR-2018
P. 99

Rușii lipoveni folosesc calendarul iulian; conform acestuia principalele
            sărbători  sunt:  7  ianuarie  (Crăciunul  –  Nașterea Domnului);  14 ianuarie
            (Sfântul Vasile cel Mare  –  Început  de  an  nou);  se  aniversează  și data
            constituirii Comunității Rușilor Lipoveni din România – 14 ianuarie 1990); 19
            ianuarie  (Boboteaza);  7  aprilie  (Bunavestire);  Paștele,  Înălțarea Domnului  și
            Sfânta  Treime  coincid  cu aceleași  zile  în  care  respectivele  sărbători  sunt
            prăznuite  și  după  calendarul  gregorian;  6  mai  (Sfântul  Gheorghe);  12  iulie
            (Sfinții Petru și Pavel); 2 august (Sfântul Ilie); 19 august (Schimbarea la față);
            28  august  (Sfânta  Maria.  Adormirea  Maicii  Domnului);  21  septembrie
            (Nașterea Maicii Domnului);  4  decembrie  (Intrarea  Maicii  Domnului  în
                                                     54
            Biserică); 19 decembrie (Sfântul Nicolae).
                   În prima săptămână a Postului Mare, se spune că „este obligatoriu să
            mergi  la  biserică  să  te  spovedești, primind de la preotul  duhovnic, drept
            «pedeapsă» pentru păcate, un anumit număr de mătănii pe care urmează să le
                                      55
            faci în decursul postului.”  Dintre obiceiurile păstrate până în zilele noastre,
            cel mai bine s-a conservat  Maslena  –  Maslenița  (Săptămâna  Brânzei  și a
            Laptelui, sau Lăsata Secului) – o sărbătoare a spiritului, dar și a bunătăților,
            plină  de  voie  bună,  fiindcă  este  săptămâna  de  dinaintea  intrării  în  postul
            Paștelui.  Se  pregătesc  în  această  perioadă  preparate  din  lactate:  coltunasi  cu
            brânză (vareniki), clătite cu brânză (blini), plăcintă cu brânză, pirosti (piroghi)
            cu  brânză  s.a.  De  asemenea,  de  Lăsata  Secului,  grupuri  de  ruși lipoveni se
                                                                                  56
            plimbă pe străzile din cartierul Pisc, interpretând diverse cântece vesele.
                   Paștele se sărbătorește,  de obicei, în familie. Se vopsesc ouă în toate
            culorile,  se  prepară  pască  sau  cozonac,  care  se  sfințesc în ziua  Învierii.  În
            săptămâna Paștelui, oricine dorește se poate urcă în clopotnița bisericii pentru a
            trage clopotele, anunțând Săptămâna Luminată. Există la rușii lipoveni obiceiul
            de a se pupa de trei ori la întâlnire în perioada Paștelui, pronunțând „Hristos a
            înviat!, Adevărat a înviat!” (Hristos voskrese! Voistinu voskrese!). De Paște se
            joacă  așa-numitul „katok”  ,  un  fel  de  biliard  cu  ouă  vopsite,  câștigătorul
                                                            57
            obținând că recompensă toate ouăle intrate în joc.
                   Nașterea Domnului este precedată de post, care, în zilele noastre, nu
            mai este respectat cu aceeași strictețe  de  către  toți  membrii  comunității.
            Lipovenii  merg  la  biserică,  iar  la  masă  consumă  bucate  din  carne  precum
                                                                         58
            „haladeț” (răcitură), „lapșa” (tăieței de casă cu pui) și cozonac.


            54  Svetlana Moldovan (2012), op.cit., p. 16-17.
            55  Camelia Hristian, Ghena Pricop, Evdochia Smaznov (2012), op.cit., p. 407.
            56  www.jurnalul.ro
            57  Camelia Hristian, Ghena Pricop, Evdochia Smaznov (2012), op.cit., p. 410.
            58  Idem, p. 412.

                                                  98
   94   95   96   97   98   99   100   101   102   103   104