Page 42 - Istoria-SGR
P. 42

MIHAI IELENICZ

                      Între realizarile semnificative până în 1947 se numără: Buletinul
                  din 1943; V. Mihăilescu – „Considerații asupra geografiei ca știință”,
                  1945; Raul  Călinescu – „Introducere în  biogeografia  României”,
                  1946; Cursuri universitare, 1945-1946;  V. Tufescu, Ana Toșa  –
                  „Bibliografia sumară a României”,1947; 66 de monografii de orașe
                  – coordonator V. Mihăilescu; manuale școlare traduse, cu adaptări
                  comuniste, după 1944.

                      4 A doua fază (1948-1968) a modificărilor a condus spre o
                         exprimare în totalitate geografică a Societății, dar în limitele
                         ideologice și politice ale noului regim, „muncitoresc”.
                      Schimbările majore cu caracter social, economic și politic,
                  survenite mai ales între 1945-1962 (pe fondul instalării regimului
                  comunist), au produs multe modificări rapide și în instituțiile
                  cultural-științifice. Astfel, reorganizarea Academiei a determinat
                  crearea după 1950 a colectivelor de cercetare pe domenii, între care
                  și cel geografic, cu sprijinul activ al Președintelui Academiei, prof. T.
                  Săvulescu. În cadrul acestui colectiv au fost reuniți cei mai importanți
                  reprezentanți  ai  geografiei  din  Institut.  Paradoxal,  între  1950 și
                  1952 existau, în paralel, două institute – cel oblăduit de Ministerul
                  Învățământului, cu activități nesemnificative științific (prof.  V.
                  Tufescu spunea că acesta, în 1951, avea o existență formală), dar și
                  un colectiv geografic al Academiei, în care problemele de cercetare
                  erau coordonate de profesorii V. Mihăilescu (geografie fizică) și V.
                  Tufescu (geografie umană).
                      De-abia în 1952 începe revitalizarea Institutului de Cercetări,
                  a cărui orientare se realiza pe făgașul ideilor inovatoare cuprinse în
                  programele de la Pucioasa și al celor interbelice. Au fost semnificative
                  lucrări mari, precum Monografia Geografică a R.P.R. – 1960, Geografia
                  Dunării Românești, Atlasul Național (Lucian Badea).
                      Institutul de Geografie a fost preluat de către Academia Română,
                  în 1958, sub titulatura „Institutul de geologie, geofizică, geografie”,
                  iar profesorul  V. Mihăilescu a fost reîncadrat ca director adjunct
                  (pentru secțiunea geografică).

                                                  41
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47