Page 40 - Istoria-SGR

MIHAI IELENICZ

de Geografie avea două filiale – cea de la Cluj, condusă de prof. dr.
T. Morariu și cea de la Iași, condusă de prof. dr. M. David. Scopul
principal al acestui for științific era similar cu cel înscris în Statutul
Societății:
„(...) încurajarea și sporirea cercetărilor geografice privitoare la
pământul și poporul românesc, la dirijarea și coordonarea activității
și a colaborării științifice a geografilor români și la strângerea și
publi carea materialului documentar necesar cunoașterii integrale
a țării”.
(V. Mihăilescu, 1944, Revista Geografică I, 1-3)

Formele de realizare erau programele de investigații profunde,
comunicările strict științifice, colocviile și conferințele, ca modalități
de informare a publicului larg despre noutățile semnificative din
geo grafia românească și străină, cursurile organizate pentru pro fe-
sorii de geografie, studenți și alți doritori de teorie geografică, cu
exem plificări regionale (unele au fost publicate), întocmirea de
mono grafii complexe pentru orașe (informațiile geografice au un rol
semnificativ pe lângă cele de ordin economic, urbanistic), realizarea
unei bibliografii geografice și a câtorva numere ale Revistei Geografice
(coordonate de prof. N. Al. Rădulescu – membru în Comitetul
Buletinului Societății din 1943).
Ca atare, pentru acest interval de timp trebuie să considerăm că
Institutul de Geografie a fost principala formă prin care s-a asigurat
existența Societății atât prin personalitățile din conducere cât și
prin specificul unei munci bine organizate și coordonate (activități
didactice, de cerce tare, publicații, desfășurate îndeosebi în centrele
universitare la cate drele de geografie). De aceea, nu putem admite
ideea unei încetări a funcționării acesteia între 1943 și 1948, ci
subliniem continuarea prezenței sale prin forme de organizare
specifice, dar abile, adaptate momentului. Este o situație similară
cu cea din societățile sau aso ciațiile de tradiție și din alte domenii
(științele naturii, medicină etc.).

39