Page 27 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

După Planul Urbanistic al orașului (2013), din această zonă fac parte atât unităţile
existente, care se menţin pentru că se află într-un proces de restructurare presupunând
conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribuţie
şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii.
Zona transporturilor este pusă în evidență de diversitatea mijloacelor de transport
și a căilor de comunicație. Cuprinde, la nivelului orașului, zona transporturilor feroviare,
două staţii C.F.R. (Buftea, Săbăreni), zona transporturilor rutiere (drumuri naţionale DN1A
Bucureşti-Ploieşti şi DN7 Bucureşti-Pitești, dar și drumuri județene – DJ602 şi DJ101), zona
transporturilor aeriene.
Drumurile DJ602 şi DJ101, împreună cu șoseaua de Centură Nord și alte străzi
orăşeneşti funcţionale, artere de categoria II şi III, definitivează tabloul căilor importante
de comunicaţie rutieră ale oraşului. În prezent, traficul de călători este asigurat de linia
preorășenească 460, dar și de autobuzele Primăriei Buftea, care au început să circule din
anul 2012 pe un traseu local.
Zona transporturilor feroviare cuprinde staţii de călători, de mărfuri şi de triaj, cu
instalaţii, construcţii, depozite şi amenajări necesare funcţionării serviciilor feroviare. Zona
transporturilor aeriene cuprinde culoarul aerian de zbor al Aeroportului Internațional „Henri
Coandă”.
Zonele cu spații verzi, recreative și de agrement
În PUG Buftea din 2013 au fost înscrise în Regulamentul Local de Urbanism cinci
tipuri de spații verzi: suprafața pădurilor Râioasa, Mocanu și Buciumeni, în care nu există
posibilitatea de a edifica construcții, parcuri protejate, din care face parte Parcul Ştirbey,
spații verzi de tip parcuri şi scuaruri, spații verzi pentru protecția autostrăzii, echipamente
de sport și agrement. Cordoanele verzi completate cu iluminatul ambiental şi mobilierul
stradal au dus la realizarea unor zone îmbunătăţite estetic, care au sporit atractivitatea
oraşului.
După anul 2008, parcurile din oraș, care se aflau într-o stare de degradare avansată,
au fost reamanajate, fiind dotate cu numeroase alei asfaltate, bănci din lemn, teren de fotbal,
piste de biciclete, echipamente pentru gimnastică, locuri de joacă pentru copii.
O groapă de gunoi, închisă prin Programul Phare din perioada de preaderare a României
la UE, a fost transformată în spațiu verde și, astfel, în anul 2014 s-a dat în folosinţă Parcul
,,Dintre flori” (fig. 9), aflat la limita dintre Buciumeni şi Atârnaţi. În același an, a fost creată
o zonă verde de utilitate publică pentru cartierul Flămânzeni, aflată în vecinătatea Școlii
Gimnaziale nr. 3, Parcul Flămânzeni (fig. 10). Conform documentelor, proiectele au fost
implementate prin finanţare nerambursabilă, acordată prin Programul Operaţional regional
2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli de creştere.

Figura 9. Parcul ,,Dintre flori" (foto 2016) Figura 10. Parcul Flămânzeni (foto 2016)

26