Page 31 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

În ultimele decenii, dezvoltarea tehnicilor de sondare a atmosferei de la distanţă,
teledetecţia laser sau satelitară a permis cunoaşterea îndeaproape a proceselor fizice legate
de geneza norilor, precum şi de efectele prezenţei acestora în atmosferă. Avalanşa de articole
ştiinţifice din ultimii ani, direcţionate către efectele radiative ale norilor, a arătat cât de
important este studiul acestora în înțelegerea schimbărilor climatice (IPCC, 2007, în abreviere
din lb. engleză – Intergovernmental Panel on Climate Change). De aceea, acoperirea noroasă
este un parametru meteorologic important în studiile climatologice.

Date și metode
Prelucrarea datelor zilnice pentru tipuri de nori și nebulozitate în zona Măgurele a
fost posibilă datorită echipamentelor din dotarea Facultății de Fizică. Acest echipament
reprezintă un minilidar modern – Ceilometrul Väïsäla CL-31 (fig. 2). Ca toate sistemele
lidar, ceilometrul CL-31 conține o sursă laser şi un receptor. Pulsul laser are o durată de
ordinul nanosecundelor. Acest puls este transmis în atmosferă şi la întâlnirea unei particule
de aerosol este împrăştiat și direcţionat spre receptorul lidarului (Munkel, Rasanen, 2004).
Mesajele înregistrate de ceilometru conțin informații despre înălțimea bazei norului, numărul
de baze de nori detectate și vizibilitatea verticală. Programul Ceilometer Data Visualisation
dezvoltat în mediul de programare Lab-View prelucrează fișierele obținute prin convertirea
mesajelor ceilometrului în Excel. Imaginea din figura 3 a fost obținută după prelucrarea cu
softul Lab-View a mesajului din data de 19 februarie 2009. În imagine se observă prezența
norilor joși la altitudinea de 400 m și a precipitațiilor între orele 17.00-20.00 (ora locală).

Figura 2. Ceilometrul CL 31

Au fost prelucrate datele zilnice pentru tipurile de nori şi nebulozitate de la ceilometru
pentru zona Măgurele pentru anii 2009, 2010, 2011. Pentru comparare, pentru anumite pe-
ri oa de, s-au folosit datele de la stațiile meteorologice Băneasa și Filaret. Analiza completă a
ne bu lozității s-a făcut folosind și datele satelitare MODIS (http://modis-atmos.gsfc.nasa.gov/).

Figura 3. Imagine obținută prin prelucrarea mesajelor ceilometrului cu softurile CL-View
și Lab-View (19 febr. 2009)

30