Page 23 - Buletin-SGR-ILFOV-2018
P. 23

acestuia până în anul 2020. Preia prevederile secțiunilor aprobate ale Planului de Amenajare
                  a Teritoriului Național. Această documentaţie are asociat Regulamentul Local de Urbanism
                  al localităţii care explică şi detaliază PUG.
                        În Planul Urbanistic General al orașului Buftea, aprobat prin Hotărârea Consiliului
                  Local  nr.136/31.10.2013,  sunt  menționate  suprafața  teritoriului  administrativ  de  5.488
                  ha,  iar  suprafața  teritoriului  intravilan  este  de  3.193  ha.  Principalele  obiective  ale  PUG-
                  ului  sunt:  organizarea  arhitectural-urbanistică  a  teritoriului,  modernizarea  si  dezvoltarea
                  infrastructurii tehnico-edilitare, extinderea zonei de instituţii publice şi servicii, precum şi
                  protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei.
                        Planul orașului este alcătuit din spații acoperite cu construcții, străzi și spații verzi
                  care determină forma așezării. Teritoriul orașului Buftea s-a dezvoltat pe vatra unui sat de
                  câmpie şi are antecedență rurală. Cartierele orașului sunt urme ale vechilor sate: Atârnaţi,
                  Flămânzeni,  Buciumeni.  Tipul  morfostructural  de  oraș  este  polinuclear  (pluricelular)
                  caracterizat prin prezența în cadrul structurii teritoriale a mai multor nuclee bine conturate
                  formate prin aglutinarea vechilor sate (fig. 1).




































                                              Figura 1. Planul oraşului Buftea


                        Dezvoltarea acestui tip morfostructural de oraș a fost determinată de factorii naturali
                  şi antropici (poziţia geografică, caracteristicile reliefului Câmpiei Vlăsiei, râul Colentina,
                  căile de comunicaţie).
                        Oraşul are o morfostructură polinucleară complexă, cu nuclee urbane distincte, străzi
                  repartizate neordonat, semn că oraşul a avut la obârşie o dezvoltare spontană, după care
                  s-a  trecut  la  o  extindere  dirijată.  Morfostructura  rectangulară  este  specifică  Cartierului
                  Flămânzeni. Pentru Cartierul Săbăreni, este specifică o morfostructură liniară (Vrânceanu,
                  2016). Râul Colentina şi căile de comunicaţie au avut un rol decisiv în dezvoltarea teritorială a
                  oraşului. Locuinţele au fost construite de-a lungul drumul naţional DN1 (Şoseaua Bucureşti-
                  Târgovişte). Căile ferate, incomode pentru liniştea oraşului, au fost construite la marginea
                  oraşului.


                                                             22
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28