Page 66 - Buletin-SGR-ILFOV-2018
P. 66

activități  antropice,  s-a  răspândit  vegetația  ruderală:  urzica,  urzica  moartă,  mohorul  și
                     levănțica. Pe malurile Colentinei se dezvoltă o vegetație mezohigrofilă și higrofilă, formată
                     din zăvoaie de plop, salcie și arini, izmă, stuf, papură și rogoz. Pe Lacul Mogoșoaia plutesc
                     lintiță, broscăriță, nuferi, iar submers crește brădișul.
                           Fauna cuprinde elemente caracteristice Câmpiei Vlăsiei. Dintre mamifere, întâlnim:
                     veverița, iepurele, vulpea, hârciogul, dihorul, cârtița, popândăul, cățelul pământului, șoarecele
                     de câmp, șobolanul de apă; păsările sunt reprezentate de gaiță, sturz cântător, ciocârlie de
                     pădure, mierlă, fazan, pițigoi, privighetori și silvii, iar în apropierea lacului trăiesc cristeiul și
                     sitarii. Reptilele sunt reprezentate prin specii comune și altor zone similare: șopârla de câmp,
                     gușterul, șarpele orb, șerpi de apă și șarpele de casă, iar printre batracieni întâlnim: Rana
                     dalmatina și Bufo viridis.
                           Solurile din zona comunei Mogoșoaia sunt de tipul brun-roșcat de pădure format pe
                     depozite de loess și de tipul cernoziom brun-ciocolatiu. În lăsăturile de tip crov solurile au
                     cunoscut un proces de podzolire datorită excesului de umiditate și sunt ușor de determinat
                     după culoarea lor cenușie.


                           Potențialul turistic antropic
                           Resursele  turistice  antropice  pot  fi  unicate  mondiale  aflate  pe  lista  Patrimoniului
                     UNESCO,  vestigii  arheologice,  monumente  istorice  de  artă  și  arhitectură,  instituții  și
                     evenimente cultural-artistice, artă și tradiție populară, construcții contemporane.
                           Localitatea Mogoșoaia reprezintă un obiectiv turistic cu însemnătate arhitectonică și
                     artistică, prin construirea și păstrarea în perimetrul său a Palatului Brâncovenesc.
                           Palatul Mogoșoaia (fig. 2), terminat de Constantin Brâncoveanu în anul 1702 şi dăruit
                     fiului său Ştefan, a fost restaurat integral de Martha și George Valentin Bibescu între anii
                     1912-1927. La construcţia clădirii palatului s-au folosit elemente renascentiste, o combinaţie
                     de elemente elveţiene şi elemente otomane, care, acum dau clădirii o alură antică. Clădirea
                     este reprezentativă pentru  stilul brâncovenesc.
                           Începuturile localității Mogoșoaia nu se cunosc precis, dar ele pot fi situate aproximativ
                     în secolul al XV-lea, în vremurile când pe aceste locuri se întindea renumitul Codru al
                     Vlăsiei. Numele acestei localități provine de la boierul Mogoș, care deținea mari suprafețe de
                     teren în zonă. Teritoriul satului a făcut parte din moșia domnitorului Constantin Brâncoveanu
                     din 1681. Acesta a construit Palatul de la Mogoșoaia între 1698 și 1702. Brâncoveanu a adus
                     grădinari din Italia pentru a amenaja grădinile din curtea palatului (fig. 3).
























                                        Figura 2. Palatul Mogoșoaia (foto: Cristina Marin)


                                                                65
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71