Page 66 - Buletin-SGR-ILFOV-2018
P. 66
activități antropice, s-a răspândit vegetația ruderală: urzica, urzica moartă, mohorul și
levănțica. Pe malurile Colentinei se dezvoltă o vegetație mezohigrofilă și higrofilă, formată
din zăvoaie de plop, salcie și arini, izmă, stuf, papură și rogoz. Pe Lacul Mogoșoaia plutesc
lintiță, broscăriță, nuferi, iar submers crește brădișul.
Fauna cuprinde elemente caracteristice Câmpiei Vlăsiei. Dintre mamifere, întâlnim:
veverița, iepurele, vulpea, hârciogul, dihorul, cârtița, popândăul, cățelul pământului, șoarecele
de câmp, șobolanul de apă; păsările sunt reprezentate de gaiță, sturz cântător, ciocârlie de
pădure, mierlă, fazan, pițigoi, privighetori și silvii, iar în apropierea lacului trăiesc cristeiul și
sitarii. Reptilele sunt reprezentate prin specii comune și altor zone similare: șopârla de câmp,
gușterul, șarpele orb, șerpi de apă și șarpele de casă, iar printre batracieni întâlnim: Rana
dalmatina și Bufo viridis.
Solurile din zona comunei Mogoșoaia sunt de tipul brun-roșcat de pădure format pe
depozite de loess și de tipul cernoziom brun-ciocolatiu. În lăsăturile de tip crov solurile au
cunoscut un proces de podzolire datorită excesului de umiditate și sunt ușor de determinat
după culoarea lor cenușie.
Potențialul turistic antropic
Resursele turistice antropice pot fi unicate mondiale aflate pe lista Patrimoniului
UNESCO, vestigii arheologice, monumente istorice de artă și arhitectură, instituții și
evenimente cultural-artistice, artă și tradiție populară, construcții contemporane.
Localitatea Mogoșoaia reprezintă un obiectiv turistic cu însemnătate arhitectonică și
artistică, prin construirea și păstrarea în perimetrul său a Palatului Brâncovenesc.
Palatul Mogoșoaia (fig. 2), terminat de Constantin Brâncoveanu în anul 1702 şi dăruit
fiului său Ştefan, a fost restaurat integral de Martha și George Valentin Bibescu între anii
1912-1927. La construcţia clădirii palatului s-au folosit elemente renascentiste, o combinaţie
de elemente elveţiene şi elemente otomane, care, acum dau clădirii o alură antică. Clădirea
este reprezentativă pentru stilul brâncovenesc.
Începuturile localității Mogoșoaia nu se cunosc precis, dar ele pot fi situate aproximativ
în secolul al XV-lea, în vremurile când pe aceste locuri se întindea renumitul Codru al
Vlăsiei. Numele acestei localități provine de la boierul Mogoș, care deținea mari suprafețe de
teren în zonă. Teritoriul satului a făcut parte din moșia domnitorului Constantin Brâncoveanu
din 1681. Acesta a construit Palatul de la Mogoșoaia între 1698 și 1702. Brâncoveanu a adus
grădinari din Italia pentru a amenaja grădinile din curtea palatului (fig. 3).
Figura 2. Palatul Mogoșoaia (foto: Cristina Marin)
65

