Page 94 - Terra-SGR-2018

fluctuat de la 0,30% la 1,60%. Scăderea cea mai accentuată s-a înregistrat în
intervalul 1930-1956, și poate fi pusă pe seama statutului general de
neîncredere pentru etnia de origine rusă, amplificat și de numărul mare de
conflicte politice și militare româno-ruse privind situația Basarabiei și a
Bucovinei de Nord. Este foarte probabil, ca în acest context, mulți dintre ei să
nu-și fi declarat naționalitatea reală la recensăminte, asumându-și statutul de
33
cetățean român.
Rușii lipoveni, în număr de 29 774 la recensământul populației din anul
2002, dintre care 3 359 reprezentând 1% din populația județului Brăila,
reprezintă comunitatea etnică cu ponderea cea mai mare dintre brăileni și cu
34
cea mai mare pregnanță în păstrarea identității etnice și culturale.
Rezultatele recensământului din octombrie 2011, ne indică faptul ca din
totalul populației stabile a județului Brăila (304 925 persoane), doar 293 763
s-au declarat români (96,3%), 7 961 romi (2,6%), 1 938 ruși lipoveni (0,6%),
35
179 greci (0,06%), 178 turci (0,06%).
Comparativ cu anul 2002, se observă o ușoară scădere a numărului de
minoritari ruși lipoveni, justificată pe deplin prin scăderea natalității, respectiv
prin emigrarea unor familii în țări din vestul Europei, în căutarea unor condiții
optime de trai și a unor locuri de muncă mai bine remunerate.

4. Brăila – capitala religioasă a credincioșilor de rit vechi
Până in anul 1946, cultul creștin de rit vechi nu a fost recunoscut oficial
de statul român. O primă recunoaștere le-a fost acordată în urma Convenției de
la Paris din anul 1858, când conducerea Principatelor Române a acceptat în
mod tacit legalizarea dizidenței Bisericii de rit vechi. Situația lor juridică a
rămas neclară în continuare, nefiind menționați în Legea cultelor din anul 1928
36
și funcționând ca un cult tolerat.
La Sfântul Sobor, desfășurat la Brăila (mai 1925), s-a decis să se
intervină la autoritățile statului pentru recunoașterea legalității Bisericii de Rit
Vechi, în calitate de cult religios independent în stat, dar demersul respectiv nu
a fost finalizat. Se pare că aceeași soartă au avut și demersurilor de
recunoaștere oficială a cultului, inițiate de Soborul de la Fântâna Albă

33 Leonard Gheorghe, Ciprian Toma (2011), op.cit., p. 5.
34 http://www.braila.insse.ro/cmsbraila/rw/resource/provizorii-rpl2011-braila.pdf.
35 http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-DEFINITI-
VE-RPL_2011.pdf.
36 Alexandr Varona (2013), Statutul juridic al staroverilor în Țările Române și în statul român,
revistă lunară de cultură Kitej-Grad, martie-aprilie, p. 29.

93