Page 33 - Istoria-SGR
P. 33

ISTORIA SOCIETĂȚII DE GEOGRAFIE DIN ROMÂNIA 1875-2017

                        de geografie și a unor institute de cercetare (Cluj, București,
                        Iași). Rolul acestora în pregătirea de cadre didactice cu studii
                        geografice universitare temeinice și către cercetare a fost deo-
                        sebit de bine-venită, fiind una dintre preocupările generale

                        ale Societății și o dorință permanentă a lui S. Mehedinți și a
                        discipolilor săi. Ele și-au concretizat sfera acțiunilor în două
                        direcții:
                          a) pregătirea profesional-științifică optimă, bazată pe  studiu,
                        cercetări în teren și discuții ample la seminarii;
                          b) realizarea de publicații proprii: Buletinul Societății Regale
                        Române de geografie și alte reviste geografice ce-au apărut, în

                        intervale de câțiva ani, sub conducerea sau îndrumarea urma-
                        șilor săi. A se studia în acest sens lucrările Institutului de
                        Geografie din Cluj, 1922-1937, 5 volume; lucrările Societății
                        Geografice „Dimitrie Cantemir”, din 1936; „Revista geografică
                        română”,  din  1938,  și  mai multe reviste locale cu caracter
                        geo grafic (apărute la Focșani, Brașov,  Constanța, Cernăuți,
                        Craiova etc.).

                      Astfel, pe de o parte, s-au lărgit posibilitățile promovării ideilor
                  geografice cu caracter teoretic și practic, iar pe de altă parte, s-au
                  făcut cunoscute tot mai multe nume ale tinerilor geografi. De altfel,
                  cu sprijinul lui Simion Mehedinți, în 1929 a luat ființă Societatea

                  studenților în geografie „Soveja” (cu o revistă omonimă), care activa
                  pe lângă Institutul de Geografie al Universității din București. Aceasta
                  a avut ca scop principal „cunoașterea țării prin excursii și prezentări”,
                  în paginile revistei debutând mulți din marii geografi de mai târziu.
                  Coabitarea celor două forme ale prezenței în viața științifică și în cea
                  culturală este explicabilă prin faptul că geografii din universități erau
                  și membri ai Societății (unii – G. Vâlsan, C. Brătescu, Mihai David,
                  N. Al. Rădulescu – deținând funcții în conducerea acesteia sau
                  a Buletinului), ceea ce a condus la un câștig calitativ distinct.

                                                  32
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38