Page 33 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

Din analiza comparativă a datelor din tabelul nr. 1, se observă că atât datele obser-
vaţionale de la Băneasa, cât şi cele ale ceilometrului indică faptul că, în cea mai mare parte
a perioadei de 9 luni, predomină zilele cu cer parţial acoperit, în timp ce zilele cu cer senin
predomină în luna mai, atât pentru datele de ceilometru pentru zona Măgurele, cât şi pentru
datele ANM pentru zona Băneasa.
Norii situaţi peste 7 km nu pot fi detectaţi de ceilometru şi, de aceea, pentru o analiză
completă a acoperirii noroase este necesar să se folosească şi datele satelitare.

Figura 5. Frecvenţa de apariţie a norilor joși din date coincidente de satelit şi ceilometru
pentru perioada 2009-2011.

Din analiza graficelor privind frecvenţa medie lunară de apariţie a norilor joşi (fig. 5),
se observă că valorile cele mai mari sunt obţinute din datele de ceilometru, comparativ cu cele
satelitare.

Figura 6. Frecvenţa de apariţie a norilor înalţi din date coincidente de la satelit
şi ceilometru pentru perioada 2009-2011, pentru zona Măgurele

În cazul norilor înalţi, predomină valori mari ale fracţiunii noroase obţinute din date sa-
telitare, în comparaţie cu valorile obţinute din date de ceilometru (fig. 6). Cea mai mare valoare a
fracţiunii noroase se înregistrează în luna octombrie 2010 (f = 65%) pentru datele de sa telit, în timp
ce cea mai mică valoare a fracţiunii noroase este în lunile februarie şi octombrie ale anului 2011.
Privind comparativ graficele frecvenţei de apariţie a norilor după înălţime, se observă că frecvenţa
de apariţie a norilor joşi înregistrează valori mai mari pentru datele de ceilometru comparativ
cu datele de satelit, în timp ce frecvenţa de apariţie a norilor înalţi în registrează valori mai mari
pentru datele satelitare comparativ cu datele de ceilometru. Acest lucru se explică prin faptul ca
satelitul scanează atmosfera de sus în jos şi vede şi norii înalţi peste 7.500 m, în timp ce ceilometrul
scanează atmosfera de jos în sus şi doar până la altitudinea de 7.500 m. Această observaţie face ca
studiul nebulozităţii joase să determine diferenţe între rezul tatele obţinute cu ceilometrul şi cele
obţinute din date satelitare (Rădulescu, Ungureanu, Ștefan, 2011). Pentru obţinerea de rezultate cât
mai fia bile, este necesar să se folosească atât da tele ceilometrului, cât şi datele satelitare.

32