Page 37 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

a oraşului-capitală a fost extinsă şi dezvoltată în judeţul Ilfov. Se remarcă o dezvoltare
edilitară considerabilă (Tunari, Voluntari, Snagov, Pantelimon, Domneşti, Pipera, Otopeni,
Bragadiru, Chiajna etc.).
Spaţiul şi teritoriul: Este un judeţ atipic, de formă circulară, organizat în jurul
oraşului Bucureşti. Provine din partea nordică a fostului judeţ Ilfov (desfiinţat în anul 1981).
Se remarcă prin numărul important de oraşe noi, de mari dimensiuni demografice, a căror
populaţie creşte în continuare (de exemplu, oraşul Voluntari este mai mare decât 60% dintre
oraşele ţării). În nordul judeţului Ilfov se află Vlăsia, un teritoriu cu proprietăţi similare
unui „ţinut”, care îmbină un element natural cu o locuire umană de populaţia autohtonă. La
aceasta se adaugă creşterea teritorială şi dezvoltarea economică. Judeţul Ilfov reprezintă un
spaţiu rural urbanizat accelerat, influenţat de creşterea teritorială a oraşului Bucureşti. Este
o rezervă demografică a capitalei. Judeţul Ilfov are cea mai mare densitate a populaţiei după
cea a capitalei.
Economie şi tehnologie: Elementele de identitate economică (realizate aproape în
exclusivitate în ultimele două decenii) se bazează pe tehnologia actuală utilizată la nivel
internaţional. Judeţul Ilfov reprezintă, în cea mai mare măsură, un „depozit” comercial
al capitalei. În cazul judeţului Ilfov, nu numai învăţământul universitar al capitalei atrage
populaţia de această vârstă, ci şi învăţământul preuniversitar.
Oportunităţi: Este, în primul rând, un spaţiu complementar al capitalei. Legătura
foarte bună cu oraşul Bucureşti facilitează deplasarea locuitorilor în intervale scurte de timp.
Judeţul Ilfov reprezintă un element de atractivitate pentru locuire complementară şi o bază
de populaţie activă. Totodată, judeţul Ilfov este cunoscut prin numărul mare de locuri de
muncă ofertate.
Limitări: Principala limitare posibilă o reprezintă ipoteza dispariţiei ca entitate
administrativă şi încorporarea sa în zona periurbană a Bucureştiului sau în zona sa
metropolitană.
Opţiuni regionale posibile: În afara legăturii cu oraşul Bucureşti (pentru a constitui
împreună o regiune), altă legătură nu este posibilă.
În ipoteza unei regionări care presupune păstrarea judeţelor, dar constituirea unor
entităţi inferioare acestora (departamente), judeţul Ilfov ar putea să aibă 6-8 areale de acest fel,
asemănător altor judeţe cu o populaţie comparabilă (Alba, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Călăraşi,
Covasna, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Mehedinţi, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Tulcea,
Vrancea).

4. Regiunea Bucureşti – Ilfov
Judeţul Ilfov, împreună cu oraşul-capitală, formează o entitate teritorială de aproape
2,5 mil. loc., reprezentând una dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale ţării (Bucureşti-Ilfov),
caracterizată printr-o mare concentrare a populaţiei pe un teritoriu relativ redus.
Caracteristica principală a regiunii Bucureşti-Ilfov o reprezintă constatarea că, la
nivelul Uniunii Europene, este singura unitate regională de tip NUTS 2, comparabilă cu
unităţi teritoriale de acelaşi fel din ţări vest-europene (ca venituri, pondere în PIB, creştere
economică), ilustrând, cel puţin în acest caz, o convergenţă cu acestea. În ultimii 10 ani,
regiunea Bucureşti-Ilfov a înregistrat o creştere atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi în
raport cu celelalte regiuni de dezvoltare din ţară (care, prin comparaţie, au avut un caracter
divergent).
În legătură cu această concentrare economică şi urbană (Bucureşti-Ilfov), se pot evi-
denţia câteva constatări:

36