Page 80 - Terra-SGR-2018

Resursele antropice sunt departe de a concura cu cele ale cadrului
natural. Depresiunea Petroșani este singurul areal mai intens populat, aici
remarcându-se zona etnografică a momârlanilor. Dintre obiectivele antropice
se pot menționa Muzeul Mineritului Petroșani și lacurile de baraj Gura Apei și
Valea de Pești. Există o stațiune turistică, la Straja, în Munții Vâlcan și
complexe turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă la Râușor (Munții
Retezat), Parângul Mic (Munții Parâng) și Pasul Vâlcan. Există, de asemenea,
mai multe cabane, dintre care unele cu o veche tradiție (Gura Zlata, Pietrele,
Gemenele, Rusu).
Căile de acces urmează culoarele hidrografice sau morfologice, șoselele
modernizate străbătând Depresiunea Petroșani și Defileul Jiului. Din șoselele
principale se ramifică drumuri secundare spre zona montană înaltă. Există
telegondole spre stațiunile și complexele turistice Straja, Parângul Mic și Pasul
Vulcan.
Zona permite practicarea în condiții de dotare adecvată a 10 forme de
turism: de odihnă, itinerant, sejur lung și scurt, drumeție, alpinism, sporturi de
iarnă și vară, picnic și cunoaștere.

2. Zona turistică Hațeg-Grădiștea de Munte
Cuprinde o mare parte din centrul și estul județului fiind alcătuită din
două arii turistice: Țara Hațegului și Parcul Natural Grădiștea-Cioclovina
(cetățile dacice). Este o zonă complexă, unde elementele cadrului natural din
Depresiunea Hațeg și vestul Munților Șureanu se îmbină armonios cu
obiectivele antropice care dau specificul zonei.
În peisaj are loc o trecere graduală de la zona depresionară, terasată, la
dealurile piemontane de 700-800 m altitudine și apoi la masivul muntos cu
altitudini de 1 000-1 200 m, unde se dezvoltă Platoul calcaros al Luncanilor cu
peșteri (Cioclovina, Șura Mare, Federi, Tecuri, Peștera Bolii), doline, ponoare,
sorburi, chei (Crivadiei, Băniței), cascade (Sibișel și Bănița) etc.
Vegetația este formată din păduri de foioase, făcându-se o tranziție de la
pădurile de stejar din zona depresionară, la cele de fag din zona montană.
Pădurea Silvuț de lângă Hațeg (60 ha) adăpostește numeroase specii de stejar
inclusiv xerofite, o colonie de zimbrii și alte mamifere valoroase. Dintre
rezervațiile naturale se remarcă Mlaștina de la Peșteana, Fânețele cu narcise de
la Nucșoara, Poiana cu narcise de la Pui și Arboretul de castani comestibili de
la Râu de Mori.
O importanță deosebită prezintă vestigiile cetăților dacice din Munții
Orăștiei, situate de o parte și de alta a Văii Grădiștei și din Platoul Luncanilor
(Sarmizegetusa Regia, Costești, Piatra Roșie, Bănița). În Depresiunea Hațeg se
remarcă localitatea Sarmizegetusa, cu ruinele metropolei romane Ulpia Traiana

79