Page 85 - Terra-SGR-2018
P. 85

Articolul de față începe cu o prezentare a cauzelor care au determinat
            schisma din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse din secolul al XVII-lea. Staroverii,
            cunoscuți mai târziu ca lipoveni, s-au opus reformelor patriarhului Nikon și de
            aceea au  fost prigoniți de  către autoritățile  țariste.  În acest context, s-au pus
            bazele Bisericii Ruse de Rit Vechi, păstrătoare a tradițiilor seculare ortodoxe
            preluate de la greci. O mare parte dintre staroveri preferă să se stabilească în
            Țările Române sau în Dobrogea și Bucovina, în condițiile în care autoritățile de
            aici le oferă libertate religioasă.
                   Termenul de lipovean provine de la cuvântul rusesc „lipa” („tei”), lemn
            pe care rușii staroveri îl prelucrau, confecționând diferite obiecte de uz casnic
            sau își pictau pe el icoanele în stil bizantin. Există lingviști precum Petru David
            și Sevastian Evnoghen, care susțin  că  „lipovean”  este  o  poreclă  dată  de
            ucraineni pentru minoritarii ruși stabiliți în Principate; alți cercetători consideră
            că numele dat etnicilor ruși provine de la Filip, întemeietorul și administratorul
            Mânăstirii Vag.
                   Lipovenii se stabilesc în Brăila, în jurul anului 1828, în zona cea mai
            înaltă  a  orașului,  denumită  Pisc.  Aici,  se  ocupă  cu  pescuitul  și cultivarea
            pământului, dar și cu activități de natură comercială care le permit colectarea
            de  fonduri  pentru  clădirea  unei  biserici  ortodoxe  de  rit  vechi.  Minoritarii  se
            dovedesc a fi cetățeni ce respectă legile țării de adopție, foarte rar intrând în
            conflict cu autoritățile române, cum s-a întâmplat în 1858, când lipovenii nu au
            fost de acord cu libertatea religioasă formală conferită de către Convenția de la
            Paris și au trimis petiții Înaltei Porți.
                   Staroverii nu au locuit exclusiv în Pisc, ci și în Comorofca, cartierul de
            baștină al scriitorului Panait Istrati. Astăzi, lipovenii se regăsesc doar în Pisc,
            Comorofca fiind o amintire frumoasă conservată în scrierile lui Panait Istrati
            sau Nae Vasilescu.
                   În  țara  noastră,  existența  Bisericii  de  rit  vechi  este  reglementată  prin
            Legea Cultelor din 1946, iar din 2002, se numără printre cele 14 culte oficiale
            recunoscute de către statul roman. Brăila este centrul religios al lipovenilor din
            toată  lumea,  deoarece,  aici,  în  orașul  de  pe  malurile  Dunării,  se  regăsește
            Mitropolia Rușilor Ortodocși de Rit Vechi, care are în componență șase eparhii
            conduse de  Înalt Prea  Sfinția Sa  Leontii.  În  cartierul lipovenesc Pisc se
            regăsesc două biserici de rit vechi și un lăcaș de cult aparținând bezpopoviților
            – credincioși de rit vechi fără preot.
                   Tradițiile și obiceiurile lipovenilor din Brăila nu se pot implementa în
            viața cotidiană fără elemente ce țin de cultul de rit vechi, precum icoanele sau
            imprecațiile către Divinitate. Dansurile, muzica specifică sau sărbătorile ținute
            pe calendarul iulian păstrează și astăzi nealterat  spiritul rusesc, transformând




                                                  84
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90