Page 18 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

„La Trifoaie” – terenurile de lângă grajdurile mai noi ale C.A.P.- ului, cultivate cu trifoi
pentru hrana animalelor; „La Livezi” – un fost teren cu livadă, numit „Livezile lui Zosima”,
astăzi teren de pășune pe malul Pasării, în apro piere de autostradă, care a devenit cartier
de locuințe; „La Oraca” desemnează un loc din apropierea pădurii Cojasca, pe drumul
care pleacă din DN 3 spre pădurea Cojasca, unde a existat o stație de preluare de produse
animaliere ale cărei inițiale erau O.R.A.C.A.

C. Domeniul social-istoric și spiritual care reflectă evenimente istorice, sociale,
spirituale, inclusiv numele unor localnici.
C.1. Denumiri care amintesc de războaie: „La Bombe” – aici a existat un depozit de
muniție din Al Doilea Război Mondial, unde tinerii descopereau numeroase proiectile uitate;
„La Grote” sau „La Peșteră” - grote săpate în malul râului Pasărea din pădurea Pustnicu,
ce au folosit ca depozite de muniție în timpul războiului; „Linia” sau „Drumul Neamțului”
– drumul prin pădurea Cucu care ieșea în valea Lupului. Se spune că, în vremea celui de-
al Doilea Război Mondial, drumul mergea către Vadu Anei, unde staționa o garnizoană de
soldați germani.

C.2. Denumiri care amintesc de aspecte sociale: „Băjenari” – termenul vine
de la cuvântul „băjenie/băjenii” ce înseamnă, conform D.E.X., „fugă (temporară) a
populației din cauza invaziilor, a persecuțiilor sau a asupririi”. El a fost atribuit de o
populație autohtonă românească, care a dat această denumire locului unde s-au stabilit
în prima fază bulgarii, explicând astfel statutul lor social de bejenari, adică de pribegi,
refugiați; „Pisicari” – marginea extremă a cartierului Băjenari, partea de sud-vest, după
numele unui sat din proximitate, situat mai la sud, în Fundeni; „Puțul Hoților” – un loc
nesigur, situat pe malul împădurit, la mică distanță de digul dintre bazinul IV și balta
Vadu Anei, unde prădau hoții sau unde se desfătau aceștia cu apă rece de izvor; „Puțul
Pândarului” – denumire dată puțului din Valea Târgului sau a Bejenarilor, amplasat
la întretăierea cu drumul cimitirului, pentru că era locul strategic al paznicului sau
pândarului satului; „Șoseaua Reginei” – drumul asfaltat prin pădurea Pustnicu, care
începe din DN3 și merge la Cozieni. Inițial, acest drum s-a numit Principesa Maria,
probabil ca urmare a vizitei pe care o face tânăra principesă la mănăstirea Pasărea în
anul 1893 (vezi „Regina Maria – Povestea vieții mele”, 1936). Cu timpul, s-a pierdut
denumirea inițială și a rămas în amintirea bătrânilor din Brănești ca „Șoseaua Reginei”
ca urmare a faptului că tânăra principesă devine regină a României în urma căsătoriei
cu regele Ferdinad; „Olănita” – denumire dată unui zone din pădurea Cernica, dinspre
drumul național, preluată de la un vechi han sau ospătărie a mânăstirii Cernica, situată
pe drumul Bucureștiului și care se numea Ollenita (vezi Harta Szathmary) sau Olanița,
„popas de poștă, de olac, o clădire căreia lumea îi zicea Olanița, desigur fiindcă era
învelit cu olane” (Ciotoran, 2009).

C.3. Denumiri care vorbesc despre aspecte spirituale. „Pădurea Pustnicul” își trage
numele de la un călugăr sihastru de la mănăstirea Cernica, care s-a retras să pustnicească
prin pădurile din preajma satelor Brăneşti-Cozieni (www manastireapasarea.ro.)

C.4. Denumiri de origine slavă, care atestă prezența etnicilor bulgari. Unele
microtoponime din raza localității sunt de origine bulgară, ele devenind astăzi enigmatice,
pe măsura dispariției graiului bulgar. De exemplu, „În Strește”, care desemnează un

17