Page 84 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

OTOPENI. REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE

Daniel GHEORGHE
andreidanielghe27@gmail.com

Orașul Otopeni este unul dintre cele mai importante centre economice și culturale din
regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Astfel, la nordul Bucureștilor, între pădurile Băneasa-
Otopeni, Măgura și Tunari, traversat de râul Pasărea, ale cărui izvoare se găsesc exact în
această zonă, Otopeni joacă un rol strategic de importanță națională, fiind așezat în punctul
de întâlnire perpendicular dintre DN1 București-Ploiești-Brașov și Centura Capitalei, la care
se adaugă cel mai important detaliu, respectiv aflarea pe teritoriul orașului a celui mai mare
și mai important aeroport internațional al României. Pe lângă Aeroportul Internațional Henri
Coandă, care ocupă mai mult de 700 de ha în nord-estul localității, pe teritoriul orașului se
găsesc și alte obiective de interes major, precum unități militare ori, în domeniul sănătății
publice, Centrul de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan”.
Orașul Otopeni nu are o suprafață foarte extinsă, 31,52 km², numărul locuitorilor tre-
când astăzi de 14 000. Otopenarii trăiesc aici din vremuri străvechi, din timpuri în care
întreg nordul județului Ilfov era acoperit de Codrii Vlăsiei, înaintașii actualilor locuitori
for mând de secole o comunitate prosperă, în care principala îndeletnicire a reprezentat-o
creșterea vitelor. În prima jumătate a secolului XX și până la colectivizare, otopenarii erau
cunoscuți drept „lăptarii” care aprovizionau întreaga jumătate nordică a Bucureștilor. Vechii
otopenari erau, într-o bună măsură, țărani liberi și mici proprietari, prin asta explicându-se
și firea rebelă și întreprinzătoare a otopenarului, cât și patriotismul local foarte dezvoltat.
Probabil că astfel se explică și de ce biserica Sfântul Gheorghe din centrul localității, obiectiv
de patrimoniu cultural-istoric, a fost construită la 1802-1803, în vremuri foarte grele din
punct de vedere social și economic, prin donațiile exclusive ale sătenilor cu dare de mână și
ale celor mai puțin avuți de atunci.
Orașul Otopeni încă poate fi împărțit în patru zone tradițional individualizate: Otopenii
de Sus, Otopenii de Jos, Odăile și Ferma Măgura. În ultimii 20 de ani, orașul Otopeni a
cunoscut o spectaculoasă dezvoltare sub aspect material, economic, socio-cultural, edilitar,
urbanistic și uman. Aceste lucruri au fost determinate de mai multe aspecte: prezența
aeroportului internațional pe teritoriul orașului – entitate care generează o cotă semnificativă
din veniturile de la bugetul local –, apropierea de cele mai importante căi de acces rutier spre
București, administrația locală dinamică, stabilă și liberală economic – factor de atragere a
instituțiilor private și de încredere în autorități și, nu în ultimul rând, de mentalitatea proactivă
a otopenarilor. Nu întâmplător, orașul Otopeni a devenit principalul motor de dezvoltare
economică din zona de nord a Ilfovului. Aici au fost atrase o serie de companii românești,
străine ori multinaționale, care desfășoară activități de producție în industria ușoară, comerț,
agricultură, transporturi, logistică și tehnologia informației. Industria este diversificată și
nepoluantă, un rol important avându-l companiile mici și mijlocii cu capital românesc, vector
de dezvoltare și diversificare a producției industriale. Pe lângă avansul câteodată nesănătos al
extinderii pe care au luat-o ansamblurile rezidențiale în județul Ilfov, orașul Otopeni rezistă
ca o localitate unde calitatea vieții și dezvoltarea durabilă sunt la mare preț.
Marile și micile companii de pe raza orașului Otopeni produc calculatoare, mobilier,
îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale de construcții, instalații, confecții, alimente, produse
agricole și mase plastice. Drept urmare, șomajul în Otopeni este extrem de redus, iar

83