Page 83 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

continui, ca rezultat al agresivităţii colective), în cazul spaţiului în care este situată ţara
noastră, acest lucru s-a desfăşurat într-o formă mai atenuată şi a avut îndeosebi un caracter
de apărare.
Agresivitatea este, în aceste condiţii, redusă, sau oricum mai mică decât în cazul altor
ţări. Acest fenomen poate fi denumit, într-o formă simplificată, dar sugestivă, „cuminţenia
pământului” (desigur, contextul acestei expresii este mai larg).

Geografia României trebuie să vectorizeze, ea însăşi, un proiect de ţară. Deoarece
la nivelul ansamblului teritoriului vectorii de progres (dezvoltarea durabilă, organizarea
spaţiului, păstrarea calităţii mediului etc.) sunt parţial compromişi, orice proiect de ţară
trebuie să aibă un caracter raţional şi limitat.
În raport cu proiecte anterioare sau cu lipsa proiectelor, în momentul de faţă ar putea
să fie considerat într-un mod satisfăcător un proiect care ar putea fi definit astfel: păstrarea
identităţii statale a României (şi a spaţiului romanităţii orientale), în condiţiile procesului de
mondializare şi a scăderii importanţei ţării noastre în acest context.
De aici rezultă o serie de componente care ar putea să faciliteze această finalitate,
în condiţiile în care nesiguranţa mediului politic mondial face foarte dificilă o astfel de
tentativă.

BIBLIOGRAFIE

Kaplan, R., (2014), Răzbunarea geografiei, Editura Litera, Bucureşti.
Mândruţ, O., (2015), România – geografie regională, „Vasile Goldiş” University
Press, Arad.
Mândruţ, O., (2015), România – geomorfologie regională, „Vasile Goldiş” University
Press, Arad.
Mândruţ, O., (2017), Geografie educaţională, „Vasile Goldiş” University Press, Arad.
* * * Institutul de Geografie, România – natură şi societate, Editura Academiei,
Bucureşti.

82