Page 17 - Terra-SGR-2018
P. 17
preponderența românilor în Transilvania se explica prin imigrările masive din
Principate, în secolele XVII și, mai ales, XVIII. Practic, el demonstrează că,
„în genere, în tot cursul istoriei românești, țara-stup, țara de roire etnică în jur,
a fost Transilvania, împreună cu centura ei de munți, dealuri și depresiuni. Așa
a fost mereu, din Antichitate și până mai deunăzi, și cel mai mult a fost așa în
Evul Mediu. (...) Tocmai în secolele XVII și XVIII, secolele în care Iancsó
Benedek își hazardează strania teorie cu imigrarea contrarie, tocmai în ele
constatăm un flux de populație ardeleană în Principate mai puternic decât în
52
oricare dintre secolele anterioare” .
4. Observațiile geopolitice ale lui Mehedinți privitoare la Rusia
Și dacă tot am ajuns atât de departe spre est, vorbind despre «fruntaria
de la Răsărit», aducem în atenție o altă analiză pur geopolitică făcută de marele
geograf, cea privitoare la Rusia. Om de știință, cu un vast orizont al
cunoașterii, Mehedinți sesizează și conștientizează mai bine decât oricare altul,
în urmă cu aproape opt decenii, parcursul spectaculos al Rusiei de la „un stat
din acel ținut sălbatic și slab populat” la „o primejdie pentru Europa cu mult
53
mai gravă decât a hoardelor nomade” .
Într-un alt studiu, închinat special marii puteri de la Răsărit, intitulat atât
de sugestiv Geneza celui mai mare stat continental. Observări geopolitice,
reușește să sintetizeze, extrem de convingător, în numai trei fraze scurte,
devenirea acesteia: „Statul moscovit s-a născut dintr-un sâmbure continental cu
totul neînsemnat, Ducatul Moscovei. După ce a stat multă vreme în umbră, a
început a spori cu pași gigantici, îndată ce a venit în atingere cu Oceanul. În
câteva secole, a ajuns cel mai mare stat continental, dominând o șesime din
fața globului și peste 170 de milioane de oameni” .
54
Pornind de la conceptul geopolitic de «mare putere», face excelente
aprecieri privitoare la parcursul Rusiei și pretenția de a domina lumea:
„Amețiți de idei eterogene: misticism de rasă, ortodoxie, imperialism
autocrat și alte alotrii, panslaviștii (...) nu se sfiau să considere Europa
apuseană ca un focar de putreziciune. După mintea lor, regenerarea lumii nu se
mai putea aștepta decât de la «Sfânta Rusie»! Țarul, stăpânitor de la Baltica
până la Oceanul Pacific, trebuia să reînvie imperiul bizantin și să-i mute
52 Ion Conea (1942), «Tota Transilvania ad nos venit» sau Cât valorează teoria Iancsó
Benedek, în „Geopolitica și Geoistoria. Revistă română pentru sud-estul european”, Anul II,
nr. 1, ianuarie-februarie, Societatea Română de Statistică, București, p. 15.
53 Simion Mehedinți (1941), op. cit., în E.I. Emandi, Gh. Buzatu, V. Cucu (1994), op. cit.,
p. 128.
54 Simion Mehedinți (1942), Geneza celui mai mare stat continental. Observări geopolitice, în
„Opere complete”, op. cit., p. 293.
16

