Page 14 - Terra-SGR-2018

„această unificare teritorială și etnografică i se părea atât de firească încât s-a
străduit să înființeze școli pentru români, elementul dominant ca număr, și să
38
traducă Biblia în limba lor” .
Amintește, totodată, un fapt surprinzător, și anume că Ekaterina a II-a,
faimoasa împărăteasă a Rusiei, viza nu numai un «proiect grec» (reconstituirea
unui Imperiu al Orientului, având drept capitală Constantinopolul), ci și un
«proiect dacic», respectiv reînvierea vechii Dacii.
De asemenea, îl citează pe renumitul om politic francez Léon Gambetta
(1838-1882), care, sesizând apropierea României de Rusia în perspectiva
Războiului de Independență, afirmase: „Îmi imaginez în estul Europei o
schimbare a frontierelor care să permită revenirea tuturor Românilor într-un
regat al României. A tuturor Românilor, vreau să spun a celor din Bucovina,
39
Ungaria și chiar Serbia, cei din Macedonia, de asemenea” .
Urmează o serie de aprecieri privind „unitatea orografică, unitatea
etnică și politică” între care: „bastionul Carpaților a fost, din Antichitate până
în zilele noastre, centrul de atracție în jurul căruia au tins să se stabilească
frontierele unui stat de formă adecvată acestui grup muntos” și că „România,
situată pe diagonala celor mai mari aglomerații de populație și pe liniile cele
mai directe și mai puțin costisitoare de navigație, aviație, căi ferate și telefonie
fără fir, se găsește într-o situație dintre cele mai favorabile din punct de vedere
40
geoeconomic” ; remarcați și folosirea corectă a conceptului de geoeconomie,
spre deosebire de mulți dintre colegii noștri contemporani.
Foarte importantă este concluzia finală (atenție, în urmă cu peste opt
decenii!): „Pentru moment, rolul României este clar: la fel cum, în Antichitate,
Dacia a fost provincia extremă a Imperiului Roman în Est, la fel, în zilele
noastre, România, prin poziția sa la gurile Dunării, este un fel de sentinelă
europeană, menită să asigure, potrivit puterilor sale, relațiile între Occidentul
european și lumea asiatică, pe linia diagonalei care marchează cea mai mare
41
densitate a populației de pe planetă” . Potrivit lui Mehedinți, această diagonală
„care marchează cea mai populată regiune a Eurasiei, pornește din Arhipelagul
Britanic, trece prin bazinele Rhinului și Dunării, pentru a sfârși în câmpiile
Eufratului, Indusului și Gangelui” .
42

38 Simion Mehedinți (1930), op. cit., pp. 26-27.
39 Apud Paul Deschanel (1920), Gambetta, Paris, p. 199, în Simion Mehedinți (1930), op. cit.,
p. 29.
40 Simion Mehedinți (1930), op. cit., pp. 125-126.
41 Idem, p. 131.
42 Idem, p. 119.

13