Page 90 - Terra-SGR-2018

În ceea ce privește numele etnice, cei mai mulți ruși lipoveni își spun
lipoveni, însă denumirea oficială este de ruși lipoveni. Există și cazuri de
persoane, care, la recensămintele de populație, se declară ruși. Denumirile de
starover și staroobreadeț nu sunt etnonime; ele se folosesc pentru exprimarea
20
religiei ortodoxe de rit vechi a rușilor lipoveni.

3. Lipovenii din Pisc-Brăila
Pe teritoriul actual al României, primele așezări lipovenești sunt
Lipopveni (1724) și Manolea (1743). În Dobrogea, lipovenii sunt semnalați
începând cu 1764 la Sarichioi, Jurilovca, Slava Rusă și Tulcea. În 1784 este
înființată localitatea Fântâna Albă (actualmente pe teritoriul Ucrainei), care va
deveni ulterior un centru spiritual deosebit de important pentru credincioșii de
21
rit vechi (în 1846, aici, se înființează Mitropolia Creștină de Rit Vechi).
În zona Brăilei, înaintea lipovenilor au ajuns și alți ruși, încă din secolul
al XII-lea, așa cum menționează cronică lui Nestor din Kiev. Aceștia erau
negustori care vindeau blănuri, miere, ceară și luau în schimb mătăsuri și vin
de la greci, argint și cai de la unguri, grâne de la români.
22
Între anii 1818-1830, la scurt timp după ce Brăila revenea în stăpânirea
Țării Românești, primii emigranți lipoveni s-au așezat într-o pădure, aflată pe
locul unde astăzi este cartierul Pisc din Brăila. Pisc nu este denumirea data de
lipoveni, numele satului, devenit ulterior cartier, provine de la situarea sa în
zona cea mai înaltă a orașului Brăila, care s-a dezvoltat pe direcția Nord - Sud
de-a lungul Dunării. Scriitorul brăilean Ioan Munteanu susține că lipovenii s-au
stabilit în Pisc în anul 1828, iar la scurt timp, în 1835, pe harta realizată de ruși,
23
apărea cartografiat satul Piscul Brăilii.
Mărturiile păstrate arată că oamenii acestor locuri aveau drept ocupație
de bază pescuitul în Dunăre și în bălțile de la marginea orașului, precum și
cultivarea pământului, îndeletniciri ce le avuseseră și în Rusia natală.
Primilor sosiți li s-au adăugat alți ruși de rit vechi, mai bogați, care au
venit cu averile lor și s-au stabilit tot în Pisc. Au început să practice pescuitul în
stil mare, luând în arendă bălțile Brăilei, până la Gura Ialomiței. Comerțul cu
pește s-a intensificat, lipovenii brăileni devenind precupeți ambulanți, care
umblau cu căruțele din sat în sat, pe o rază de sute de kilometri în jur.
După ce au devenit negustori cu o stare materială respectabilă, lipovenii
au început să-și construiască biserici frumoase și bogate, pentru care au făcut

20 Svetlana Moldovan (2004), op.cit., p. 12.
21 Leonard Gheorghe, Ciprian Toma (2011), Comunitatea lipovenească din Brăila – istorie și
tradiții, în „Istros”, nr. 20, iulie, p. 5.
22 Ibidem.
23 Ioan Munteanu (2011), Istoria cartierelor Brăilei, Ed. Ex Libris, Brăila, p. 188.

89