Page 91 - Terra-SGR-2018

foarte multe eforturi financiare. Astfel, în 1895, s-a construit o biserică în oraș,
unde, în prezent, este Catedrala Mitropoliei de Rit Vechi. Biserica s-a îngrijit
24
de editarea ziarului Slova Pravda (“Cuvântul adevărului”).
Monografistul Nae Vasilescu ne oferă o serie de amănunte interesante
despre Pisc, într-o lucrare de-a sa, publicată în anul 1906:
„Cătunul Piscu sau satul lipovenesc este înființat prin anul 1832 de
rușii rămași în Brăila, din armatele ruse, ce luaseră parte la războiul din 1828.
Se zice că cel dintâi locuitor stabilit în partea locului ar fi fost un
anume Vasile Busurcă.
Populația comunei este de 7373 de suflete, din care 3397 bărbați și
3376 femei. Capi de familie 1633.
Repartizați după religie, sunt: ortodocși 5445, mozaici 47, catolici 79,
protestanți 130, mahomedani 6, armeni 7, lipoveni 1659.
După naționalitate: români 5171, austro-ungari 107, germani 6,
italieni 4, bulgari 34, greci 22, sârbi 2, ruși 1, turci 11, nesupuși nici unei
protecții străine2015.
Știu carte 1347 bărbați și 375 femei.
La plebiscitul din 1866 au votat 668 locuitori.
În războiul din 1877 au murit 7 locuitori.
[...] Se cultivă creșterea gândacilor, din anul 1901 și se filează
borangicul, cu mașini speciale. Tot din anul 1901 se cultivă albinăritul în stupi
model.”
25
Marele istoric Nicolae Iorga completează datele furnizate de Nae
Vasilescu cu o superbă descriere a satului Pisc:
„Case curățele, cu fereștile mari, îngrijit spălate, curți pline de coșar,
de poieți, de tot felul de curioase înjghebări de scânduri. Câni sălbateci latra
in curțile cu îngrijire închise [...] Vorbesc rusește încet, moale [...] Sunt
lipovenii noștri, starovierții, ortodocșii «credinței celi vechi» [...] «Să
cetească», aceasta e norma vieții lor. Nicăieri cartea nu e mai scumpă tuturor
sufletelor decât aici. Orice vechi volum masiv închide adevărul etern cu care
necontenit trebuie păstrat contactul. Și cartea ține sufletele blânde și bune.”
26
Lipovenii brăileni nu au locuit doar în Pisc, o masă destul de compactă
de etnici ruși s-a stabilit în Comorofca, cartier în care a copilărit scriitorul
Panait Istrati.
Același Nae Vasilescu prezenta Comorofca asemeni unui spațiu extra-
mundan, aflat în antiteză totală cu micul paradis teran din Pisc:

24 Lidia Munteanu (2007), Viața și tradițiile rușilor lipoveni, în ziarul „Arcașu” din 02.04.
25 Nae Vasilescu (1906), Orașul și județul Brăila – Schițe istorice și administrative, Ed. Întâia
Tipo-Litografică P.M. Pestermagioglu, p. 125.
26 Nicolae Iorga (1972), România cum era până în 1918, Ed. Minerva, București, p. 415.

90