Page 41 - Buletin-SGR-ILFOV-2018
P. 41

exploatare măsoară 279 km, reprezentând 2,6% din totalul căilor ferate din România, un număr
                  mai mare de kilometri desfășurându-se pe teritoriul județului Ilfov (180 km). Din totalul de căi
                  ferate existente la nivelul regiunii București–Ilfov, 93% sunt căi ferate electrificate, față de 37%
                  la nivel național. Principalele magistrale de cale ferată care pornesc din București și traversează
                  Ilfovul sunt: București-Ploiești cu gările Chitila, Buftea și Periș; București-Urziceni cu gările
                  Mogo șoaia, Balotești, Căciulați și Moara Vlăsiei; București-Constanța cu gările Pantelimon,
                  Pasă rea și Brănești; București-Videle cu gara Chiajna (fig. 2).


                        Repartiția drumurilor publice
                        Județul Ilfov este străbătut de drumuri naționale principale care pornesc din București
                  și de autostrăzile A1 la vest, A2 la est și A3 în partea de nord; alte drumuri naționale care
                  trec prin județ sunt DN1A prin nord-vest și centura Bucureștiului (fig. 3).
                        Pe categorii de drumuri publice, regiunea București-Ilfov este străbătută de 309 km de
                  drumuri  naționale,  autostrăzi  și  drumuri  europene,  reprezentând  35%  din  totalul  rețelei  de
                  drumuri existente, și de 581 km de drumuri județene și comunale, reprezentând diferența de 65%.
                  Drumurile publice naționale din regiunea București-Ilfov sunt modernizate în procent de 100%.
                        Valorificarea  rețelei  de  transport,  în  perspectiva  dezvoltării  regionale,  presupune
                  valorificarea rețelei feroviare prin înființarea unui serviciu de transport pendular, finalizarea
                  centurii capitalei și conectarea la arterele principale urbane. Concomitent se vor extinde li-
                  niile de transport preorășenești, deservite de mijloace de transport de mare capacitate (auto-
                  buze) și va fi proiectată și construită centura a doua a capitalei, care să preia în viitor traficul
                  re giunii periurbane (zona rezidențială).
                        O importanță majoră trebuie acordată valorificării și existenței celor două aero porturi
                  internaționale Otopeni și Băneasa, ultimul fiind destinat în special curselor de tip charter,
                  ținând cont de vecinătatea cu ansamblul rezidențial Tunari și cartierul de locuințe Aviatorilor.



































                               Figura 2. Rețeaua de transport    Figura 3. Repartiția drumurilor publice
                                        feroviar                   după Harta Topografică (Direcția
                                                                  Topografică Militară) 1:25 000, 1981.


                                                             40
   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46