Page 24 - Terra-SGR-2018

altele, ca Bucovina, Transilvania și Banatul făceau parte din alte state, Austria
(în cazul primei provincii), respectiv Ungaria (ultimele două provincii), în
cadrul Imperiului Austro-Ungar.
Iată, de pildă, Dobrogea, constituie un exemplu relevant al acestei
dinamici deosebite a frontierelor, fiind un teritoriu al disputelor ruso-turce, în
ideea că factorul rusesc ocupa imediat poziția celui turcesc dislocat (începând
cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până la Primul Război Mondial).
Astfel, Dobrogea a făcut obiectul a diverse administrații, într-un timp extrem
de scurt din punct de vedere istoric, pe bucăți: Silistra (Bulgaria-1878,
România-1913, Bulgaria-1918, România-1919, Bulgaria-1940); Cadrilaterul
(Bulgaria-1878, România-1919, Bulgaria-1940); partea de sud a Dobrogei
românești (între aliniamentul Rasova-Agigea la nord și granița actuală la sud) a
aparținut: Bulgariei-1878, României-1913, Bulgariei-1918, României-1919
(jumătatea sudică), iar jumătatea nordică Rusiei-1878, României-1913,
Bulgariei-1918, României-1919; partea centrală a Dobrogei românești, la nord
de aliniamentul Rasova-Agigea și până în Deltă (Rusia-1878, România-1913,
Bulgaria- februarie 1918, Puterile Centrale-mai 1918, România-1919).
Un „du-te-vino” administrativo-politic a cunoscut și Basarabia,
componentă a Principatului medieval al Moldovei: a fost smulsă de sub
suzeranitatea Imperiului Otoman, în 1812, de către Imperiul Țarist; apoi
independentă din 24 ianuarie 1918 (ca efect a „revoluției bolșevice” din 1917),
intră sub administrația românească prin unirea de la 27 martie/9 aprilie, în
același an; ocupată de URSS, în 1940, ca urmare a aplicării Pactului
Ribbentrop-Molotov; revine sub administrația românească timp de trei ani,
între 1941 și 1944, apoi intră în componența URSS, redevenind independentă
după implozia acestuia în 1991.
Acestea sunt numai câteva exemple care ilustrează complexitatea
redefinirii frontierelor la sfârșitul Primului Război Mondial, în Europa
Centrală, într-o parte de lume care s-a aflat mereu la intersecția intereselor a cel
puțin trei centre de putere (unul în vest, unul est, iar altul în sud-est), o ecuație
complicată de jocuri și jucători în mijlocul căruia se afla spațiul românesc,
ecuație care trebuia rezolvată de marile puteri europene, ele însele cu multe alte
probleme, mult mai mari, de rezolvat în urma Marelui Război.

1. Introducere
Anul 1918. Spre sfârșitul Primului Război Mondial – „un război care i-a
luat pe români prin surprindere și nepregătiți” –, România arăta cu totul altfel
3
decât avea să arate după anul 1918, mulți geografi, în mod special germani, dar

3 Ion Bulei (2007), O istorie a românilor, ediția a III-a, Ed. Meronia, București, p. 138.

23