Page 68 - Terra-SGR-2018

LUNCA DUNĂRII ÎN SECTORUL PONTIC,
TRADIȚIONALĂ CONVIEȚUIRE ÎNTRE OM ȘI APĂ

Prof. univ. dr. docent Petre Gâștescu
1
Conf. univ. dr. Elena Toma
2

Abstract. In the so-called Pontic sector (Drobeta-Turnu Severin – Brăila) the stream
gradient falls from 0.045 to 0.06‰, forming some islets (Rom. “ostrov”) (Ostrovul Mare,
Păpădia, Calnovăț, Băloiu and Ostrovul Păsărilor) and a 4 – 13 km-wide floodplain on the
lefthandside, which before dyking and draining had encompassed numerous lakes. In this
sector, the lefthandside tributaries of the Danube in Romania – the Jiu, Olt and the Argeș, are
bigger than in Serbia and Bulgaria, but they are more numerous (Timok, Ogosta, Iskar, Vit,
Osam, Iantra and Lom). A second hydro power station was built at Ostrovul Mare in
cooperation with Serbia. A road-and-rail bridge (commissioned in 1954) spans the river
between Giurgiu (Romania) and Ruse (Bulgaria). In the future, a new bridge for vehicle traffic
will be built between Calafat (Romania) and Vidin (Bulgaria). The floodplain lake sector
(Rom.”bălți” ) between Călărași and Brăila features the Danube branching out into several
arms and encompassing the floodplain proper. Because of the numerous lakes, backwaters and
frequent flooding, the area was suggestively named Balta Ialomiței (Borcea). It extends
between the Dunărea Veche and Borcea branches; Balta Brăilei between Dunărea Nouă (with
several ramifications – Vâlciu, Mănușoaia, Cremenea, Pasca, Calia and Arapu), forming
smaller islets in the west, and the Măcin Arm (Dunărea Veche) in the east. These two areas
(except for the Balta Mică a Brăilei) were dammed and the terrain used for agriculture.

Key words: Danube, floodplain, vocation, changes, consequences.

1. Caracteristicile morfohidrografice și ecogeografice a Luncii
Dunării
Sectorul inferior al Dunării, cu excepția defileului de la Porțile de Fier,
se caracterizează print-o dezvoltare asimetrică sub aspect morfohidrografic, cu
o luncă dezvoltată, cu precădere, pe partea stângă (între Drobeta-Turnu Severin
și Călărași) pe teritoriul României, cu extensiune inegală, cu fragmentări și
îngustări la Islaz, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași (5 km la Greaca, 12 km
la Călărași). De la Călărași la Brăila, lunca are cea mai mare extindere fiind
cuprinsă între brațele Dunării care, forma în condiții naturale, neîndiguite, două
regiuni umede de tip mesopotamian, cunoscute sub hidronimele de Bălțile
Ialomiței (Borcei) și Brăilei.
2
Suprafața totală a luncii inclusiv, cea a deltei, este de 9 230 km
respectiv 4% din teritoriul României. În condiții naturale, înainte de efectuarea
lucrărilor de îndiguire și desecare (1960), lunca și Delta Dunării era un
teritoriu amfibiu constituit din grinduri, lacuri, gârle, japșe, mlaștini eutrofe,

1 Departamentul de Științe Sociale și ale Naturii, Universitatea Hyperion (București).
2 Departamentul de Științe Sociale și ale Naturii, Universitatea Hyperion (București).

67