Page 16 - Buletin-SGR-ILFOV-2018

continuității populării acestor locuri în ciuda vremurilor grele, a războaielor, a risipirilor și a
epidemiilor care au afectat comunitatea;
- perioada modernă. Exemple: „La Iacovache”: pădurea și câmpul lui Iacovache, „La
Gară”, terenul din apropierea unei gări de cale ferată;
- perioada socialistă. Exemple: „La Grajduri”, „La Trifoaie”, „La Grădină”;
- perioada contemporană, denumiri apărute după anii ’90. De exemplu, noile tarlale
ce cuprind pământurile unor săteni lucrate în asociație au fost denumite după numele
conducătorilor acestor asociații agricole: „La (Asociația) Trântilă”, „La (Asociația) Geta”,
„La (Asociația) Neamțu” ș.a.
După însușirile reflectate în etimologia lor, propunem o clasificare a microtoponimelor,
de pe teritoriul localității și din imediata apropiere, în trei domenii: fizico-geografic,
economic și social-istoric (vezi și figura nr. 2).

A. Domeniul fizico-geografic, care cuprinde, la rândul lui, următoarele:

A.1. Denumiri care țin de natura sau morfologia terenului, de caracteristicile
spațiale, puncte de reper etc. (geomorfonime): „Zgâriata” - după aspectul terenului
zgâ riat sau vălurit, adică cu sensul de scrijelit, râcâit (după Dicționarul de sinonime,
2002), denivelat de șiroaie și ravene, terenul fiind în pantă; „La Carieră” - o ruptură în
malul drept al văii Pasărea, rezultatul unei intervenții antropice necesare pentru înălțarea
nivelului căii ferate, aducerea ei la orizontală și realizarea digului din imediata apropiere;
„Movila Veche” - denumire consemnată pe hărțile topografice actuale ale localității,
menționată și de Alessandrescu Ct., „ spre sud de sat la distanța de 800 m, în apropiere
de pădurea Cucu și pe lângă drumul ce duce spre Obilești-Călărași, este o măgură ca de
5 metri și suprafață ca de 400 mp.”. Această microformă poate fi considerată o movilă
artificială ridicată ca punct de reper, pentru delimitarea de hotar sau „spre aducere aminte
a resbeleloru petrecute acolo și înmormântate în ele a celor căzuți” (Frunzescu, 1872); „La
Zăgaz” – de la zăgăzuire, oprire, locul dintre bazinul III și IV Brănești al râului Pasărea,
unde apa a fost oprită, prin con struirea unui dig de trecere; „La Pinten” – probabil după
natura locului, cu cioturi de la arborii tăiați în urma defrișărilor; „La Insulă” - o acumulare
de pământ, o movilă formată în urma lucrărilor de la calea ferată și D.N. 3, localizată
între cele două artere de comunicație, într-o plantație de plopi; „Valea Șindrilița” – de la
șindrilă, scândurică subțire și îngustă folosită la acoperișul caselor locuitorilor din lungul
văii; „Valea lui Victor” sau „Valea lui Drăgănescu” au luat numele unor proprietari sau
bătrâni ai locului.

A.2. Denumiri care se referă la vegetația (fitonime) și fauna (zoonime) locului. Tot
aici putem include și hileonimele sau denumirile de păduri. „În Brazi” – de la pinii plantați
experimental de către elevii Școlii Silvice; „Tufanul Cocoșat”– un stejar îndoit, se pare,
în urma unei explozii, ca urmare a unui bombardament; „Cioara” – astăzi desemnează
doar o tarla, originea denumirii poate fi pusă pe seama păsărilor care frecventau tarlaua
în căutarea hranei sau pe seama unui teren defrișat, mai negricios și mai închis la culoare
datorită pădurii; „Valea Lupului”; „Pădurea Capra”; „Pădurea Lilieci” sau „Cuibul Găii”
amintesc de elemente faunistice locale. „Pădurea Cojasca” – își trage numele de la satul
din apropiere, Cojești, a cărui origine nu se cunoaște. Termenul „cojesc”, adică „a se curăța
(copaci, ramuri) de coajă” (după Noul DEX din 2002), era atribuit probabil unei păduri
de copaci bătrâni și uscați, unde scoarța sau cojile de pe copaci se curățau de la sine. De

15