Page 8 - Buletin-SGR-ILFOV-2018
P. 8

GEOGRAFIA ŞCOLARĂ ÎN CONTEXTUL ABORDĂRII
                                 INTERDISCIPLINARE ŞI TRANSDISCIPLINARE

                                                                                          Prof. dr. Steluţa Dan
                                                                                    Inspector general geografie,
                                                                                 Ministerul Educației Naționale
                                                                                      stelutadan77@yahoo.com


                           Rezumat. Obiectivul fundamental al oricărui sistem educaţional este formarea la elevi a
                     culturii generale. Aportul fiecărei discipline nu trebuie să se constituie în ceea ce este specific
                     disciplinelor, ci prin ceea ce au acestea în comun, elemente transferabile, elemente care asigură
                     caracterul general. În acest fel, prin educaţia în care curriculumul depăşeşte barierele unei singure
                     discipline, se vor forma competenţele specifice, dar şi transferabile, necesare dezvoltării personale
                     a  elevului.  Literatura  de  specialitate  relevă  mai  multe  tipuri  de  cooperare,  întrepătrundere  a
                     disciplinelor, a metodelor, a abordărilor, din care rezultă mai multe tipuri de integrare curriculară:
                     monodisciplinaritatea,  pluridisciplinaritatea/multi disciplinaritatea,  interdisciplinaritatea,  trans-
                     dis ciplinaritatea.  Interdisciplinaritatea  presupune  abordarea  conţinuturilor  complexe  având  ca
                     scop formarea unei imagini unitare asupra unei anumite problematici. Ea vizează relaţiile care
                     se stabilesc între discipline diferite, transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta. Abordarea
                     integrată, specifică transdisciplinarităţii, este centrată pe lumea reală, pe aspectele relevante ale
                     vieţii cotidiene, prezentate aşa cum afectează şi influenţează ele viaţa noastră.

                           Cuvinte cheie: cultură generală, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, trans dis ci pli na-
                     ritate, competenţe transdisciplinare.

                           Motto:  „Pentru  că  ne  aflăm  astăzi  în  plină  revoluţie  a  inteligenţei,  trebuie  să  înţelegem
                     că  transdisciplinaritatea  ne  descoperă  dimensiunea  poetică  a  existenţei,  traversând,  aşa  cum
                     am  spus,  toate  disciplinele,  dincolo  de  ele.  A  nu  se  confunda,  însă,  cu  pluridisciplinaritatea  şi
                     interdisciplinaritatea”. (Basarab, 1999).




                           Introducere
                           Obiectivul fundamental al oricărui sistem educaţional este formarea la elevi a culturii
                     generale. Organizarea unilaterală a informaţiei într-un sistem rigid este însă total nepotrivită
                     cu această intenţie. Aportul fiecărei discipline nu trebuie să se constituie în ceea ce este
                     specific disciplinelor, ci prin ceea ce au acestea în comun, elemente transferabile, elemente
                     care asigură caracterul general. În acest fel, prin educaţia în care curriculumul depăşeşte
                     barierele unei singure discipline, se vor forma competenţele specifice, dar şi transferabile,
                     necesare  dezvoltării  personale  a  elevului  (competenţa  de  a  învăţa  să  înveţe,  competenţe
                     sociale, metodologice). Pe baza unei astfel de educaţii deschise şi flexibile se poate realiza
                     specializarea profundă, prin formarea unor competenţe generale durabile în timp.
                           Pe  6  noiembrie  1994,  trei  remarcabili  oameni  de  ştiinţă  ai  lumii,  Lima  de  Freitas,
                     Edgar Morin şi Basarab Nicolescu, au lansat la Arrabida (Portugalia), cu prilejul primului
                     Congres Mondial al Transdisciplinarităţii, „Carta transdisciplinarităţii”, concepută ca un an-
                     samblu de principii fundamentale ale comunităţii spiritelor transdisciplinare. Documentul
                     a  fost  adoptat  în  unanimitate  de  participanţi,  iar  carta  pare  să  semnifice  revoluţionarea
                     acestui concept şi a acestei viziuni asupra lumii şi cunoaşterii. În accepţiunea din Cartă,
                     transdisciplinaritatea nu este în niciun fel ostilă abordărilor mono-, multi-, interdisciplinare,
                     ci, dimpotrivă, se instituie ca un demers complementar şi întregitor. În articolul 3 al Cartei, se
                     spune: „Transdisciplinaritatea este complementară demersului disciplinar; din confruntarea


                                                                7
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13