Page 9 - Terra-SGR-2018

recensământul din 1930, sugerând că: „populația, în ciuda repetatelor presiuni
și tendințe de pătrundere a elementelor străine, s-a menținut ca o «uriașă pânză
16
de autohtoni», inițiați și păstrători ai civilizației locale carpatice” .
În ceea ce privește poziția geopolitică a României, Mihai David (1886-
1954) se apleacă asupra ei, reliefând eroarea pe care o comit unii geografi
străini, incluzând România, chiar și cu forma de dinainte de 1918, în Europa
Balcanică: „Această grijă, de a se determina clar locul României, se vede în
toate manualele noastre geografice și este destul de cunoscută. Nu am trece în
revistă faptele principale de așezare, dacă nu ni s-ar face o nedreptate și azi,
nedreptate venind din partea unor savanți străini, unii de bună intențiune, dar
17
tălmăcind greșit faptele, iar alții din ușurință sau poate chiar din rea credință” ,
în contextul în care, în 1939, anul publicării studiului, încadrarea noastră ca
țară balcanică alimenta falsele teorii ungurești cu privire la proveniența
românilor de la sud de Dunăre și pătrunderea lor în Transilvania după
sedentarizarea maselor ungurești nomade în Panonia.
Geograful care s-a centrat cel mai mult asupra geopoliticii, Ion Conea
(1902-1974), a abordat, concret, toate aspectele privind România, inclusiv cele
referitoare la statul național, cu titluri semnificative: Actualele frontiere
românești: biruința Geografiei asupra Istoriei (BSRRG, LVII, 1938),
Transilvania, inima pământului și statului românesc (revista „Geopolitica și
Geoistoria”, Anul I, nr. 1), Carpații, hotar natural și «Tota Transilvania ad nos
venit» sau Cât valorează teoria Iancsó Benedek (în „Geopolitica și
Geoistoria”, Anul II, nr. 1), O poziție geopolitică (în „Geopolitica și
Geoistoria”, Anul III, nr. 1) ș.a.
Pentru început, întrucât vom reveni pe parcurs, amintim două lucruri de
referință în ceea ce îl privește:
a) Cunoscuta sintagmă geopolitică «marea tablă de șah», atribuită
18
analistului american contemporan Zbigniew Brzenzinski , și care a făcut
înconjurul lumii, a fost utilizată de compatriotul nostru în urmă cu trei sferturi
de veac: „Fața politică a pământului este ca o uriașă tablă de șah (sublinierea

16 Lucian Badea (2005), Spațiul antropogeografic românesc, în vol. „Nicolae Alexandru
Rădulescu”, Ed. Universitară, Craiova, p. 11.
17 Mihai David (1939), Probleme de ordin geopolitic ale locului și ale spațiului ocupate de
Statul Român, în E.I. Emandi, Gh. Buzatu, V.S. Cucu (1994), Geopolitica, vol. I, Ed. Glasul
Bucovinei, Iași, p. 99.
18 Zbigniew Brzezinzki (2000), Marea tablă de șah. Geopolitica lumilor secolului XXI,
Ed. Univers Enciclopedic, București.

8