Page 9 - Terra-SGR-2018

 

 

 

 

 

Page 9 - Terra-SGR-2018
P. 9

recensământul din 1930, sugerând că: „populația, în ciuda repetatelor presiuni
            și tendințe de pătrundere a elementelor străine, s-a menținut ca o «uriașă pânză
                                                                           16
            de autohtoni», inițiați și păstrători ai civilizației locale carpatice” .
                   În ceea ce privește poziția geopolitică a României, Mihai David (1886-
            1954)  se  apleacă  asupra  ei,  reliefând  eroarea  pe  care  o  comit  unii  geografi
            străini, incluzând România, chiar și cu forma de dinainte de 1918, în Europa
            Balcanică: „Această  grijă, de a se determina clar locul României, se vede în
            toate manualele noastre geografice și este destul de cunoscută. Nu am trece în
            revistă faptele principale de așezare, dacă nu ni s-ar face o nedreptate și azi,
            nedreptate venind din partea unor savanți străini, unii de bună intențiune, dar
                                                                                       17
            tălmăcind greșit faptele, iar alții din ușurință sau poate chiar din rea credință” ,
            în contextul în  care,  în  1939, anul publicării studiului,  încadrarea  noastră  ca
            țară  balcanică  alimenta  falsele teorii  ungurești  cu  privire  la  proveniența
            românilor  de  la  sud  de  Dunăre  și  pătrunderea  lor  în  Transilvania  după
            sedentarizarea maselor ungurești nomade în Panonia.
                   Geograful care s-a centrat cel mai mult asupra geopoliticii, Ion Conea
            (1902-1974), a abordat, concret, toate aspectele privind România, inclusiv cele
            referitoare  la  statul  național,  cu  titluri  semnificative:  Actualele frontiere
            românești:  biruința  Geografiei  asupra  Istoriei  (BSRRG,  LVII, 1938),
            Transilvania,  inima  pământului  și  statului  românesc  (revista  „Geopolitica  și
            Geoistoria”, Anul I, nr. 1), Carpații, hotar natural și «Tota Transilvania ad nos
            venit»  sau  Cât  valorează  teoria  Iancsó  Benedek  (în  „Geopolitica  și
            Geoistoria”,  Anul  II, nr.  1),  O  poziție  geopolitică  (în  „Geopolitica  și
            Geoistoria”, Anul III, nr. 1) ș.a.
                   Pentru început, întrucât vom reveni pe parcurs, amintim două lucruri de
            referință în ceea ce îl privește:
                   a)  Cunoscuta  sintagmă  geopolitică  «marea  tablă  de  șah»,  atribuită
                                                                      18
            analistului american contemporan  Zbigniew  Brzenzinski ,  și  care  a  făcut
            înconjurul lumii, a fost utilizată de compatriotul nostru în urmă cu trei sferturi
            de veac: „Fața politică a pământului este ca o uriașă tablă de șah (sublinierea








            16   Lucian Badea  (2005),  Spațiul  antropogeografic  românesc,  în  vol. „Nicolae Alexandru
            Rădulescu”, Ed. Universitară, Craiova, p. 11.
            17  Mihai David (1939), Probleme de ordin geopolitic ale locului și ale spațiului ocupate de
            Statul Român, în E.I. Emandi, Gh. Buzatu, V.S. Cucu (1994), Geopolitica, vol. I, Ed. Glasul
            Bucovinei, Iași, p. 99.
            18   Zbigniew Brzezinzki  (2000),  Marea  tablă  de  șah.  Geopolitica  lumilor  secolului  XXI,
            Ed. Univers Enciclopedic, București.

                                                  8
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14