Page 10 - Terra-SGR-2018

 

 

 

 

 

Page 10 - Terra-SGR-2018
P. 10

noastră) pe care jucătorii mută mereu piesele, dând acestora, mereu, tot alte
                             19
            poziții și funcții” . Exact ceea ce susține americanul contemporan cu noi!
                   b)  Adeptul ideii că,  spre  deosebire  de  Geografia  Politică, Geopolitica
            este predictivă, constată și afirmă lucruri incredibile pentru acele vremuri (anul
            1944): „Europa  și  lumea  întreagă  trăiesc  astăzi  preziua  unei  noi  ordini de
            lucruri. Forme de viață politică și economică noi se pregătesc, în  care se va
            îmbrăca  lumea  de  mâine.  Cuvântul prim îl vor avea,  când  acele forme vor
            căpăta  contur  și  putere  de  acțiune  precise,  «Marile  Puteri».  Dar statele mici
            sunt  nu  mai  puțin  datoare  să  se  pregătească  pentru  înțelegerea lor: vrând,
            nevrând aceste state se vor integra cu rosturi și funcțiuni proprii, în starea de
            lucruri de mâine. Cel care va fi surprins nepregătit, acela se va pomeni stând
            deoparte umilit, privind năuc la o lume în care totuși el va trebuie să trăiască,
            dar fără o însărcinare și o răspundere demne de ceea ce el, totuși, ar fi putut să
            prezinte.  (...)  Iar  noi,  prin  locul  ce  deținem  pe  hartă,  prin  hotărârea  Marelui
            Geograf [ce exprimare plastică! – nota noastră], suntem între cei dintâi datori
            să ne botezăm pentru înțelegerea lumii care vine: spre cea mai mare a noastră
            proprie-slujire,  dar  și  –  în cazul contrariu  –  spre  cea  mai  mare  a  noastră
            primejdie.
                   Iată,  așadar,  caracterul  de  țară  de  răspântie,  caracterul de Stat de
            necesitate  europeană  a  României,  cum  spunea  N.  Iorga:  Stăpână  pe  cetatea
                                                                                  20
            carpatică și pe gurile Dunării, România își va îndeplini această misiune” .

                   2. Dunărea și Marea Neagră
                   În  mod  firesc,  atât  Simion  Mehedinți,  cât  și  ceilalți  geografi-geo-
            politicieni români introduc în ecuație Dunărea și Marea Neagră. Astfel, într-o
            conferință,  Mehedinții  afirma: „Viața  poporului  nostru  a  avut  și  are  două
            coordonate: de o parte  Muntele și Codrul, de altă parte Dunărea și Marea.
            Cine zice Dunăre trebuie să zică numaidecât și Marea Neagră. Dar nu numai
            atât: trebuie să adaoge și Bosforul (care nu-i decât o prelungire a Dunării),
            apoi și Dardanelele – o continuare a Bosforului (...). Dunărea nu poate și nu
            trebuie  să  fie  despărțită,  o  clipă  măcar,  de  Marea  Neagră  și  de  strâmtori
            (sublinierea autorului), cu care formează o «coordonată fundamentală» pentru
                                                           21
            destinele trecute și viitoare ale poporului nostru” .



            19   Ion Conea  (1944),  O  poziție  geopolitică,  în  „Geopolitica  și  Geoistoria.  Revistă  română
            pentru sud-estul european”, Anul III, nr. 1, martie-aprilie,  Societatea  Română  de  Statistică,
            București, p. 98.
            20  Idem, pp. 86-87.
            21  Simion Mehedinți (1938), Legăturile noastre cu Dunărea și Marea, conferință pentru Liga
            Navală, publicată în „Opere complete”, op. cit., p. 150.

                                                  9
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15