Page 53 - Terra-SGR-2018

- caracterul local/regional vs. global: „După cum geografia regională
nu poate fi înțeleasă, dacă nu ai în fața ochilor Terra ca organism planetar, tot
așa geografia politică a unei țări nu poate fi înțeleasă și îndrumată fără a privi
omenirea ca unitate planetară. (...) De la antropogeografie și geografie politică,
am ajuns la ceea ce se numește de câtva timp geoeconomie și geopolitică
11
[sublinierile noastre]” ;
- caracterul static (analiză-diagnostic) vs. dinamic (analiză-
prognostic): „Napoleon, cu toată agerimea privirii lui; cu toate că spusese:
«geografia este mama istoriei și a politicei», nu cugeta destul de hologeic sau
geopolitic. Altfel, n`ar fi făcut marea greșeală de a vinde Statelor Unite
Louisiana și prin urmare valea lui Mississippi. Cuceritorul rămăsese
12
continental” .
- definește (subînțeles) geopolitica: „Prin chestia orientală se înțelege de
obicei problema Imperiului Otoman, în deosebită legătură cu strâmtoarea
Bosforului și a Dardanelelor. Pentru cel ce observă fenomenele istorice din
latura lor geografică [sublinierea noastră], chestia orientală se leagă însă
acum, nu numai de strâmtorile dintre Egee și Marea Neagră, ci și de istmul
dintre Marea Neagră și Baltică; se întinde adică peste toată fațada continentală
13
a Europei răsăritene” .
• deține primatul în ceea ce privește studiile de geopolitică în România,
prin studiul Chestia orientală, din punct de vedere geografic și etnografic
(1914), urmat apoi de numeroase alte studii și conferințe publicate pe teme
geopolitice, cum ar fi: Vechimea poporului român și legătura cu elementele
alogene (1925), Le pays et le peuple roumain (1927, reeditată tot în franceză în
1930 și republicată în engleză, Romania and her People. An essays in physical
and human geography, în 1939), Cadrul antropogeografic. Observări relative
la Transilvania, Dacia Pontică și Dacia Carpatică. Observări
antropogeografice (1928), La Roumanie (1929), Românii de peste hotare
(1930), Vadul moldo-muntean (1931), România (1932), Legăturile noastre cu
Dunărea și Marea, Deliormanul – o verigă între Carpați și țărmul Mării Negre
(1938), Dunărinți – Dunăreni (1939), Ce este Transilvania? (1940, republicată
și în franceză), Rumänien und Hungarn, Fazele geografice ale istoriei.
Observări geopolitice (1940), Fruntaria României spre răsărit (1941), Geneza

11 Simion Mehedinți (1940), Fazele geografice ale istoriei. Observări geopolitice, în „Opere
complete”, vol. I, partea a II-a, „Geographica”, Imprimeria Națională, București, p. 315.
12 Idem, p. 312.
13 Simion Mehedinți (1914), Chestia orientală, din punct de vedere geografic și etnografic, în
„Buletinul Societății Române Regale de Geografie”, reluată în 1941, cu titlul România în
marginea continentului. O problemă geopolitică românească și europeană în „Geopolitica și
Geoistoria. Revistă română pentru sud-estul european”, Anul I, nr. 1, septembrie-octombrie,
Societatea Română de Statistică, București, p. 59.

52