Page 55 - Terra-SGR-2018

• sistemul geopolitic regional al României din perspectiva jocurilor
globale de putere;
Încă din 1914, în studiul Chestia orientală, din punct de vedere
geografic și etnografic, care marchează începutul preocupărilor mediului
universitar românesc pentru probleme de geopolitică, semnalează aspecte
deosebit de importante: analiza frontierei geopolitice estice a Europei din
perspectivă pontică și nu așa cum se vede din Occident arată că „... meridianul
19
istoric al Europei trece pe sub ochii noștri către răsărit” , anticipând marele
pericol al „statului moscovit” și al României care se află în calea lui. În
repetate rânduri, la Congresele Societății de Geografie, a pledat pentru mutarea
graniței convenționale dintre Europa și Asia de pe Ural pe istmul ponto-baltic,
în încercarea de a delegitima pretențiile rusești în Europa.
Iată cât de bine înțelegea Simion Mehedinți jocurile de putere de pe
scena eurasiatică, pe fondul evoluției „chestiei orientale” (destrămarea
Imperiului Otoman și reculul geopolitic al acestuia din Balcani și de la Marea
Neagră, unde se aflau câteva puncte strategice de importanță continentală, cum
ar fi Peninsula Crimeea) și al ascensiunii „celui mai mare stat continental” de
la Răsărit.
• semnificația geopolitică a României la Marea Neagră, Simion
Mehedinți individualizând poziția geopolitică a României în „marginea
continentului european” și stipulând, în ultimul rând care încheie studiul din
20
1914: „Românii au ajuns din nou între Asia și Europa” . Reia problema
poziției geopolitice a României, în 1941, prin studiul Fruntaria României spre
Răsărit.
• abordează pilonii României ca stat modern, respectiv Carpații,
Dunărea și Marea Neagră, într-o dimensiune complementară și într-o punere în
valoare reciprocă, dar și o serie de alte unități cu semnificație geopolitică:
Transilvania (Ce este Transilvania? – „mijlocul cetății muntoase, cu care se
termină Europa în fața istmului ponto-baltic, și deci a Asiei” ), Dobrogea (un
21
„vorland” în fața Asiei, ce are în spate „hinterlandul” carpatic) etc;
• axa geopolitică, geostrategică și geoeconomică a Dunării, referitor la
care face o adevărată „profeție”, în fapt expresia unei depline înțelegeri și
capacități prognostice a fenomenologiei geopolitice: „Cei legați de Dunăre ori
scapă cu toții, ori pier cu toții” ;
22

19 Simion Mehedinți (1914, 1941), op. cit., p. 65.
20 Idem, p. 66.
21 Simion Mehedinți (1940), Ce este Transilvania?, în „Revista Istorică Română”, august,
Imprimeria Națională, București, p. 82.
22 Simion Mehedinți (1939), Dunărinți – Dunăreni, în „Timocul”, republicată în „Opere
complete” (1943), vol. I, partea a II-a, „Geographica”, Imprimeria Națională, București, p. 185.

54