Page 54 - Terra-SGR-2018

celui mai mare stat continental (1942) etc. A publicat inclusiv în Zeitschrift für
Geopolitik/Jurnalul de geopolitică a lui Haushofer (prima revistă de
geopolitică din lume) și a fost republicat și în prima revistă de geopolitică din
România, respectiv Geopolitica și Geoistoria (unul dintre fondatori fiind Ion
Conea).
• a intenționat, conform propriilor mărturisiri, să scrie cel puțin două
lucrări fundamentale în geopolitica românească – una legată de „Țările
Românești”, cealaltă despre Marea Neagră – însă, din păcate, din rațiuni
explicabile (volumul de muncă depus de Mehedinți a fost considerabil, după
cum vom vedea) nu a reușit să le realizeze: „1 aprilie, 1906. (...) Capitolul
tinereții s-a sfârșit de mult. Câte flori s-au scuturat pe drum, Dumnezeu mai
știe. (...) Dacă trăiesc încă zece ani, sper să dau la iveală câteva din lucrările
14
care mă preocupă de atâta vreme: Țările Românești” ; „27 aprilie, 1906. (...)
Ținta clară e aceasta: cursul va avea drept scop să dea, pe lângă Problemele
geografiei, o Istorie a ideilor geografice. Apoi vor veni: Țările Românești...” ;
15
„10 octombrie, 1906. (...) Al doilea plan, cel propriu, e marea lucrare asupra
Țărilor Românești. Până la moarte să fie gata” ; „Cu Ethnos, sarcina
16
universitară a profesorului e încheiată, rămânând timpul disponibil numai
pentru lucrări de interes personal. Ar fi fost cu putință și o altă atitudine:
realizarea unor lucrări cu subiecte mărginite (...), Țărmul Mării noastre, un
subiect tot așa de ademenitor și de interes, nu numai pentru geograf,
antropogeograf și etnograf, dar și pentru istorie și geopolitică [sublinierea
17
noastră]” .

2. Viziunea lui Simion Mehedinți asupra geopoliticii României
Deși nu a apucat să scrie cele două lucrări, care au persistat mult în
gândurile sale, în numeroase alte studii, lucrări și conferințe, Simion Mehedinți
și-a devoalat o parte din ideile geopolitice. A avut o preocupare majoră pentru
18
România, ca stat național (încă de pe vremea când era student în București și
încă nu plecase la Paris, după cum se va vedea din cele ce urmează), dez-
voltând o serie de idei, dintr-o perspectivă pur românească (nu simple noțiuni
preluate din celelalte școli de gândire), după cum urmează:

14 Costică Neagu (2012), Simion Mehedinți. Caiete, vol. I, Ed. Terra, Focșani, p. 1.
15 Idem, p. 11.
16 Idem, p. 30.
17 Simion Mehedinți (1927), Prefață, în vol. „Ethnos. O introducere în studiul omenirii”
(o lucrare apărută prin îngrijirea profesorului Costică Neagu, în 2008), Ed. Terra, Focșani,
p. LXII.
18 vezi și Silviu Neguț, Marius-Cristian Neacșu (2018), România în studiile școlii românești de
geopolitică, în contextul marilor evenimente de la începutul secolului XX (în revista de față);

53