Page 6 - Terra-SGR-2018

6
asupra epistemologiei geopoliticii , atestă faptul că ei erau interconectați la
fluxul marilor idei și curente științifice occidentale (Ion Conea, spre exemplu,
cita, în original, în germană, în franceză, în engleză, în italiană), pe care nu le
preluau ca atare, în spiritul vreunei mode academice de moment, ci asupra
cărora aveau o perspectivă nouă, cu o înțelegere și aplicare raportate la spațiul
românesc.

1. Statul național sau geopolitica națiunii
Ținând seama de contextul mondial și european al timpului, geografii-
geopoliticieni, în frunte cu Simion Mehedinți, s-au axat, în mod firesc, în
principal pe tema statului-național în raport cu vecinătățile sale, în condițiile
fluidizării centrelor de presiune geopolitică. Mehedinți, de pildă, și-a expus
concepția în mai multe studii, precum Chestia orientală, din punct de vedere
geografic și etnografic (1914), studiu republicat în anii celui de-al Doilea
Război Mondial sub titlul România în marginea continentului. O problemă de
geopolitică românească și europeană (1941), Fruntaria României spre răsărit
(1941), Qu’est-ce que la Transylvanie? (1940) ș.a.
Facem o paranteză pentru a aminti că același Simion Mehedinți a dat
cea mai simplă, firească și concretă definiție a statului: „Ce este un stat? O
bucată din fața Pământului, de care se ține strâns o parte din omenire, având
7
unele manifestări de viață deosebite de ale vecinilor” .
Revenind la subiect, trebuie spus că Mehedinți a semnalat că, încă la
sfârșitul secolului al XIX-lea, unii geografi străini sesizaseră incongruența
României dinainte de reîntregire raportată la cele trei coordonate esențiale
(Carpați, Dunăre și Marea Neagră). Spre exemplificare, îi citează pe autorii
lucrării Atlas de géographie moderne (F. Schrader, F. Prudent, E. Anthoine,
Paris, 1891), care constatau „forma contra naturii a statului român”, afirmând:
„România este un ținut al cărui centru, pe care noi îl numim centru geografic,
prin analogie cu centrul de gravitație, «cade» în afara teritoriului pe care
evenimentele istorice l-au delimitat; altfel zis, România așa cum există ea acum
dă impresia unei țări care se află într-un echilibru geografic instabil” . Iar
8
Simion Mehedinți conchide: „Examinând podișul transilvan și arcul Carpaților

6 vezi Ion Conea (1937), O știință nouă: Geopolitica, în „Sociologie românească”, Anul II,
nr. 9-10, septembrie-octombrie, Institutul Social Român – Secția Sociologică, București,
pp. 385-418, republicat sub titlul Geopolitica – o știință nouă în E.I. Emandi, Gh. Buzatu,
V.S. Cucu (1994), Geopolitica, vol. I, Ed. Glasul Bucovinei, Iași, pp. 27-68.
7 Simion Mehedinți (1943), Unirea Principatelor Române, în „Opere complete”, vol. I
Geographica, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, p. 81.
8 F. Schrader, F. Prudent, E. Anthoine (1891), Atlas de géographie moderne, Librairie Hachette
et Cie, Paris, p. 36.

5