Page 6 - Terra-SGR-2018
P. 6

6
            asupra epistemologiei geopoliticii ,  atestă  faptul  că  ei  erau  interconectați  la
            fluxul marilor idei și curente științifice occidentale (Ion Conea, spre exemplu,
            cita, în original, în germană, în franceză, în engleză, în italiană), pe care nu le
            preluau ca atare, în spiritul vreunei mode academice de moment, ci  asupra
            cărora aveau o perspectivă nouă, cu o înțelegere și aplicare raportate la spațiul
            românesc.

                   1. Statul național sau geopolitica națiunii
                   Ținând seama de contextul mondial și european al timpului, geografii-
            geopoliticieni, în frunte cu  Simion  Mehedinți, s-au axat, în mod firesc, în
            principal pe tema statului-național în raport cu vecinătățile sale, în condițiile
            fluidizării  centrelor  de  presiune  geopolitică.  Mehedinți,  de  pildă,  și-a expus
            concepția în mai multe studii, precum Chestia orientală, din punct de vedere
            geografic  și  etnografic  (1914), studiu republicat în anii celui de-al Doilea
            Război Mondial sub titlul România în marginea continentului. O problemă de
            geopolitică românească și europeană (1941), Fruntaria României spre răsărit
            (1941), Qu’est-ce que la Transylvanie? (1940) ș.a.
                   Facem o paranteză pentru a aminti că același Simion Mehedinți a dat
            cea  mai  simplă,  firească  și  concretă  definiție  a  statului:  „Ce  este  un  stat?  O
            bucată din fața Pământului, de care se ține strâns o parte din omenire, având
                                                               7
            unele manifestări de viață deosebite de ale vecinilor” .
                   Revenind la subiect, trebuie spus că Mehedinți a semnalat că, încă la
            sfârșitul  secolului  al  XIX-lea,  unii  geografi  străini  sesizaseră  incongruența
            României  dinainte  de  reîntregire  raportată  la  cele  trei  coordonate  esențiale
            (Carpați,  Dunăre  și  Marea  Neagră).  Spre  exemplificare,  îi  citează  pe  autorii
            lucrării Atlas de géographie  moderne  (F.  Schrader,  F. Prudent, E.  Anthoine,
            Paris, 1891), care constatau „forma contra naturii a statului român”, afirmând:
            „România este un ținut al cărui centru, pe care noi îl numim centru geografic,
            prin  analogie  cu  centrul  de  gravitație,  «cade»  în  afara  teritoriului  pe care
            evenimentele istorice l-au delimitat; altfel zis, România așa cum există ea acum
            dă  impresia  unei  țări  care  se  află  într-un echilibru geografic instabil” .  Iar
                                                                                    8
            Simion Mehedinți conchide: „Examinând podișul transilvan și arcul Carpaților


            6  vezi Ion Conea (1937), O știință nouă: Geopolitica, în „Sociologie românească”,  Anul II,
            nr. 9-10, septembrie-octombrie, Institutul Social  Român  –  Secția  Sociologică,  București,
            pp.  385-418, republicat sub titlul  Geopolitica  –  o  știință  nouă  în E.I.  Emandi, Gh. Buzatu,
            V.S. Cucu (1994), Geopolitica, vol. I, Ed. Glasul Bucovinei, Iași, pp. 27-68.
            7   Simion  Mehedinți  (1943),  Unirea Principatelor Române, în „Opere complete”, vol. I
            Geographica, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, p. 81.
            8  F. Schrader, F. Prudent, E. Anthoine (1891), Atlas de géographie moderne, Librairie Hachette
            et Cie, Paris, p. 36.

                                                  5
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11