Page 62 - Terra-SGR-2018

cu mult peste puterea de înțelegere a unui simplu student. Este inconfundabil
stilul lui Simion Mehedinți, stil care răzbate din multe lucrări pe care le-a
42
publicat .
43
Memoriul, publicat integral în Bibliografia lui Simion Mehedinți ,
reliefează trei părți diferite (nestructurate ca atare), dar care se înlănțuie
organic, prin expunerea ideilor, și anume: I. cine suntem între popoarele
Europei, cu prezentarea istoriei poporului român de la începutul erei creștine și
până la sfârșitul secolului al XIX-lea; II. politicile anti-românești ale
Budapestei pe teritoriul Transilvaniei, printre care autorii semnalează: tentativa
„maghiarizării din leagăn” a populației românești din Transilvania; încercarea
oficială de a diminua dimensiunea poliglotă a „statului național maghiar”, din
care doar 30% din populație erau unguri, prin politici precum cea menționată;
punerea la îndoială și combaterea „persistenței noastre etnice, pe care timpul a
pus-o atât de des la încercare”, continuitate în spațiul carpatic împotriva căreia
guvernul maghiar a răspândit ideea că românii au venit de la sud de Dunăre, în
secolul al XIII-lea; încercarea Budapestei de a răspândi în Europa ideea că
românii sunt „un element de desordine”, pentru a-și legitima politicile de
scoatere a acestora în afara legii etc. și III. argumentele aduse de studentul
Simion Mehedinți împotriva acestor idei și politici antiromânești, grupate în
mai multe seturi, după cum urmează:
a) argumente istorice: este invocat notarul anonim al regelui Bela, care
confirmă faptul că la venirea ungurilor în Panonia s-au lovit de prezența și
existența statală a românilor, ai căror principi (voievozi, cneji) n-au putut fi
învinși, încheind alianțe sau intrând sub suzeranitatea regilor maghiari; însuși
Ștefan I, fondatorul regatului Ungariei recunoaște Transilvania, cu titlul de
„ducat” sau „voievodat”; când Ungaria este înfrântă de Soliman Magnificul, în
urma faimoasei Bătălii de la Mohacs (1526), Transilvania intră sub
suzeranitatea Imperiului Otoman, apărând în actele secolelor XVI-XVII cu
titlul Regnum Transilvaniae, inclusiv în actul faimoasei Păci Westfalice, care a
pus capăt Războiului de 30 de ani, Transilvania apărând ca beligerant de partea
Uniunii Protestante (împotriva Ligii Catolice), iar principele Gabriel Bethlen
regăsindu-se, în prezent, pe pereții încăperii în care a fost semnată pacea, în
interiorul Primăriei (Rathaus) din Münster (Germania) etc., argumentele
istorice continuând până la sfârșitul secolului al XIX-lea;
b) argumente statistice: autorii Memoriului demonstrează majoritatea
românească din Transilvania (70% din totalul populației), fiind amintită Legea
electorală maghiară, care făcea diferențieri între cetățenii cu drept de vot din
Transilvania în privința cens-ului care conferea calitatea de alegător,

42 vezi și Marius-Cristian Neacșu (2017), op. cit., pp. 39-54.
43 Costică Neagu (2003), op. cit., pp. XLII-LXIII.

61