Page 59 - Terra-SGR-2018

1) Cedarea Dobrogei (Cât?) către Puterile Centrale; 2) Rectificare de granițe
(Cât?); 3) Concesiuni economice>>. Hârjeu e de părere că aceste condițiuni
31
vor fi modificate la Tratatul de Pace” .
Interesantă era poziția nuanțată a lui Mehedinți și față de Ion I.C.
Brătianu: „10 martie, 1918. (...) Eu: Vina cea mai mare a lui Brătianu nu e că
32
n-a știut cum să facă războiul, ci fiindcă n-a știut cum să facă Pacea” .

3.2. Argumente de natură profesională
Începând cu 1901, la rugămintea lui Spiru Haret (care tocmai continua
cu al doilea mandat ca Ministru al Instrucțiunii Publice și Cultelor, din cele trei
pe care le-a deținut, respectiv: 1897-1899, 1901-1904 și 1907-1910), Simion
Mehedinți începe elaborarea unei serii lungi de manuale școlare de geografie,
atât pentru ciclul primar, cât și pentru cel gimnazial, însoțite de atlase, o muncă
titanică: Geografia celor cinci continente, pentru clasa I secundara (prima
ediție, în 1901, urmată apoi de altele), Geografia fizică pentru clasa a IV-a și a
V-a secundară (1901), Continentele (fără Europa) pentru clasa a II-a
secundară (1902), Geografia economică pentru clasa a VI-a și a VII-a
secundară (1903), Pământul, pentru clasa a IV-a primară (1904), Europa și
câteva lecții de cosmografie (1904), Geografia județului Ilfov pentru clasa
33
a II-a primară (1905), Geografia României (1906) și multe altele .
Toată această muncă pentru învățământul preuniversitar a fost dublată
de realizarea cursurilor pentru învățământul superior (Universitatea din
București, Școala de Război), studii științifice, congresele Societății Române
de Geografie (primul, la Iași, în 1904) ș.a.
De asemenea, între 1907 și 1924, preia conducerea „Convorbirilor
literare” („cel mai vechi steag cultural al românilor”), la rugămintea lui Titu
Maiorescu (care insistase, în acest sens, tot anul 1906, după cum reiese din
Memoriile lui Mehedinți): „10 octombrie, 1906. Am suferit o mare tentație din
partea lui Bogdan, Pangrati și Negulescu… să iau Convorbirile? Le-am
răspuns că mă tem să nu moară pe brațele mele și aș rămâne cu rușinea, că am
fost cioclul lor. Sunt la o mare răscruce. Prima mea datorie a fost să compun
niște cărți de școală, în care să dau o față nouă geografiei, cel puțin pentru țara
noastră. (...) I-am exprimat dlui Maiorescu părerea de rău că am întrebuințat,
până acum, mai toate precauțiile în scrierea acestor cărți. (...) Al doilea plan,
cel propriu, e mare lucrare asupra Țărilor Românești. Până la moarte să fie
gata. Al treilea, însă, e cel mai însemnat: o Philosophie der Erdkünde și o

31 Idem, p. 252.
32 Idem, p. 259.
33 O listă exhaustivă alcătuită de Veselina Urucu poate fi urmărită în Sorina Vlad (2012),
Simion Mehedinți. 1868-1962, în „Geograful”, Anul IV, nr. 1-4, pp. 35-39.

58