Page 61 - Terra-SGR-2018

36
Andrée ), publicat în 13 000 de exemplare, în română, franceză și italiană, la
37
Tipografia Carol Göbl din București , în 1891, și distribuit prin toată Europa,
ceea ce a iritat peste măsură guvernul de la Budapesta, care l-a interzis pe
teritoriul maghiar (exemplarele ajunse la Cluj-Napoca fiind arse de naționaliștii
38
unguri) , dar a atras simpatia în alte cercuri europene, cu numeroase ecouri în
presa occidentală.
În ceea ce privește harta, este vorba de geograful și cartograful german
Richard Andrée (1835-1912), care, începând cu 1881, publicase un atlas
(„Andrees Allgemeiner Handatlas”) pe baza datelor Recensământului din
39
1880-1881 (privitor la populația de pe teritoriul Transilvaniei ), care conținea
și harta intitulată „Völkekarte von Oesterreich-Ungarn” (scara 1:4 000 000), cu
distribuția etnică a populației în cadrul Austro-Ungariei.
Interesantă este fraza de debut a memoriului – „Solidaritatea de
interese a lumei moderne, în virtutea căreia o desechilibrare parțială poate
aduce după sine un desechilibru general, ne îndeamnă a face cunoscută
societății europene o anomalie, care merită o serioasă atențiune din partea
tuturor celor cari se interesează de progresul social în continentul nostru. E
vorba de un conflict, ce-și are locul în sânul monarchiei austroungare între
direcțiunea culturală românească, cu totul modernă prin umanitatea și
liberalismul ei, și între cea maghiară, rezemată pe proceduri cu totul străine
temperamentului nostru european, și din care conflict pot resulta complicațiuni
40
a căror întindere și gravitate cu greu o putem întrevedea astăzi” – și
semnalul de alarmă pe care Mehedinți și colaboratorii săi îl trăgeau – „Nu ne
adresăm la lumea oficială, la diplomații Europei, ei sunt puțini și în societatea
modernă rolul lor devine din ce în ce mai mărginit, ei nu-și mai aparțin și
păstrând un nume vechiu, ei devin reprezentanți ai popoarelor, în loc de
stăpânii lor. Ne adresăm către cei ce pot vorbi și lucra mai liber, la lumea
41
neoficială, la presă și în special la tinerimea universitară: Europa de mâne”
– dând dovadă de o înțelegere aparte a noii ordini geopolitice care se prefigura,

36 Apud Dimitrie Braharu (1941), Chestiunea română în Italia în timpul Memorandului, în
„Anuarul Institutului de Istorie Națională”, Tipografia „Cartea Românească din Cluj”, Sibiu,
1944, p. 12.
37 Vezi și Costică Neagu (2012), Simion Mehedinți – spirit enciclopedic, în „Geograful”, Anul
IV, nr. 1-4, p. 11.
38 Gabriela Tănăsescu (2017), Naționalismul doctrinar – Aurel C. Popovici, în „Revista de
filozofie”, vol. LXIV, nr. 4, p. 441.
39 Varga E. Árpád (1999), Recensăminte ale populaţiei pe teritoriul Transilvaniei, în perioada
1850-1910, în „Recensământul din 1910 Transilvania”, editat de Traian Rotariu și colab.
(1999), Ed. Staff, București, p. 701.
40 Apud Costică Neagu (2003), op. cit., p. XLII.
41 Idem, p. XLIII.

60