Page 60 - Terra-SGR-2018

Gerch. der geogr. Ideen (n.n. prescurtări parțial inteligibile). Pentru asta îmi
trebuie mult timp și mult repaos. În fine, aș dori ca din firimiturile gândurilor
mele literare să strâng ceva în chip de essais. (...) Peste toate astea, prietenii vor
să-mi dea directoratul Convorbirilor? Unde e timpul și puterea pentru toate
astea!! (...) 30 octombrie, 1906. Dl Maiorescu vrea cu orice preț să iau eu
Convorbirile. (...) 1 noiembrie, 1906. Ieri la 4½ la Maiorescu. Repetă
propunerea să iau direcția Convorbirilor. Eu îi spun: (...) Atunci vreau să fiu
34
liber și să scriu ce voiesc. Da, vei fi liber.” De exemplu, în 1909, publică în
paginile revistei un studiu referitor la suportul geografic al Unirii
35
Principatelor .
Începând cu 1910 este cooptat la conducerea Societății de Geografie și,
începând cu 1912, este însărcinat cu coordonarea Buletinului Societății,
aducând lângă sine și alți tineri geografi, precum George Vâlsan, C. Brătescu,
N. Gheorghiu. Tot în această perioadă începe să editeze la Universitatea din
București Anuarul de geografie și antropogeografie. În 1915 începe activitatea
la Academia Română, al cărei membru deplin devine (discursul de recepție este
ținut după război).
Iată, așadar, încărcătura profesională a lui Simion Mehedinți în perioada
premergătoare și în timpul Conferinței de Pace de la Paris și cu toate acestea,
eminentul savant a adus, în calitate de geograf român, contribuții importante la
realizarea României moderne.
Ca o ironie a sorții, exact în anul 1919 (când încep lucrările Conferinței
de Pace), Simion Mehedinți începe activitatea ca profesor asociat (titular era la
Universitatea din București) și la Școala Superioară de Război (unde va preda
timp de 20 de ani, până în 1938).

4. Și totuși a contribuit...
Deși, oficial, nu a avut nicio calitate în cadrul Conferinței de Pace de la
Paris și nu este regăsit nici în contextul mai larg al Conferinței, Simion
Mehedinți a adus un aport important. Iată cum:
Memoriul studențesc cu care a împânzit Europa, în 1891, și care a
declanșat o serie de situații și a pus în valoare oameni ce se vor regăsi la
Paris. Student fiind la Facultatea de Litere și Filosofie (1889-1892), în cadrul
Universității din București, și activând în cadrul Ligii pentru Unitatea Culturală
a Românilor, a realizat, la sfârșitul anului 1890, împreună cu Petre Negulescu,
„Memoriul studenților universitari români privitor la situațiunea românilor din
Transilvania și Ungaria” (53 pag., incluzând o hartă etnografică după

34 Costică Neagu (2012), op. cit., pp. 30-39.
35 Simion Mehedinți (1909), Unirea Principatelor din punct de vedere geografic, în
„Convorbiri Literare”, Anul XLIII, pp. 75-81.

59