Page 87 - Terra-SGR-2018

Au existat încercări de „reconvertire” a staroverilor și aducerea lor în
cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, dar toate au eșuat lamentabil în fața refuzului
6
credincioșilor de rit vechi de a se supune schimbărilor de natură doctrinară.
În timpul domniei lui Petru cel Mare, s-a dezlănțuit o represiune fără
precedent împotriva credincioșilor de rit vechi, ei fiind obligați să plătească
impozit dublu și să poarte o îmbrăcăminte specială (pamdefka), care s-a păstrat
un timp și după ce s-au așezat în Țările Române. De asemenea, li s-a interzis
locuirea în orașe, purtatul bărbii sau ocuparea funcțiilor publice, iar averea le-a
7
fost confiscată de Biserica oficială.
Urmașii lui Petru cel Mare, Ecaterina a II-a și Alexandru, nu numai ca
au încetat persecuțiile, dar au căutat să îi aducă pe lipoveni din țările unde au
emigrat, acordându-le libertatea cultului și dreptul de a se așeza oriunde
doreau. În urma acestor promisiuni, o mare parte dintre fugari, au revenit în
8
Rusia, în țara de origine.
În perioada 1827-1855, în timpul țarului Nicolae I, prigoana asupra
staroverilor s-a intensificat, fiind distruse unele centre spirituale, multe cărți și
obiecte de cult fiind arse sau confiscate. În aceste condiții, asistăm la un nou
exod al rascolnicilor, care se refugiază masiv în Țările Române, Dobrogea și
9
Bucovina, state care le oferă deplina libertate pentru exercitarea credinței.
Așezându-se în număr mare în Moldova, domnitorii Alexandru
Constantin Mavrocordat și Alexandru Ioan Mavrocordat, dau dreptul
lipovenilor de a-și practica cultul fără amestecul nimănui. Reînnoirea acestor
drepturi a fost făcută în 1805, de domnitorul Constantin Moruzi, printr-un
10
hrisov ce se mai păstrează și astăzi la biserica lipovenească din Chișinău.
Pentru stabilirea lipovenilor în Bucovina, împăratul Austriei Iosif al II-
lea a dat un decret la 9 decembrie 1783, în care se preciza libera practicare a
cultului și dreptul lor de așezare în zonă, alături de scutirea de obligațiile
militare. În 1844, împăratul Ferdinad I a semnat un decret prin care „staro-
obreadiții” erau autorizați să aibă un episcop, la Fântâna Albă, în județul
Rădăuți. Aici, se va constitui – în 1846 – prima Mitropolie a ortodocșilor de rit
11
vechi.

6 Andrei Antipov (1929), Monografia lipovenilor din orașul și județul Brăila, în ,,Analele
Brăilei, vol. I, nr. 1, p. 20.
7 Cosmin Lucaciu, Aurelian Teodorescu (1998), op.cit., p. 17.
8 Aurel Ștefan Suvac (2008), Terminologia pescuitului la lipovenii din Dobrogea, Ed. Istros,
Brăila, p. 12.
9 Cosmin Lucaciu, Aurelian Teodorescu (1998), op.cit., p. 17.
10 Aurel Ștefan Suvac (2008), op.cit., p.15.
11 Vasile Cocoș (1940), Lipovenii. Originea și așezările lor din secolele XVIII și XIX, în
,,Știință și progres”, anul VI, nr. 3, aprilie-iunie.

86