Page 30 - Terra-SGR-2018

geograful Paul Vidal de la Blache (socrul lui Emmanuel de Martonne). În
1917, în acest Comitet erau trei geografi (Paul Vidal de la Blache, Emmanuel
de Martonne și Lucien Gallois), anul următor mai adăugându-se încă cinci
(Jean Brunhes, Albert Demangeon, Georges Chabot, Maurice Fallex și
Augustin Bernard).
Moartea lui Paul Vidal de la Blache (5 aprilie 1918) nu va duce la
scăderea rolului pe care geografii l-au jucat în această comisie, ci din contră l-a
propulsat pe Martonne în funcția de secretar al Comitetului, „capabil să
conducă un secretariat eficace, fiind interfața între experți și serviciile
diplomatice, mai ales după semnarea armistițiului, prin apropierea sa personală
16
și profesională față de experții americani din delegația SUA” .
Șansa României la această Conferință de Pace a fost tocmai prezența lui
Emmanuel de Martonne, care cunoștea bine țara noastră, o străbătuse cu pasul,
organizând excursii de cercetare în munți (începând cu 1896), elaborând două
teze de doctorat pe spațiul românesc – La Valachie. Essai de monographie
régionale (pentru titlul de doctor în litere, publicată în 1902) și Recherches sur
l’évolution morphologique des Alpes de Transylvanie (1907), relevantă pentru
geografia fizică – și însușindu-și limba română, colaborând cu unele publicații
din România, în special din Transilvania.
„Trebuie să scoatem în evidență situația delicată a României, țară latină
pierdută la marginea Europei Orientale, în mijlocul lumii slave, ruptă de
contactul cu aliații occidentali, expusă, după cum ne-a arătat actualul război
17
mondial, zdrobirii de mișcarea convergentă a inamicilor săi” , susținea de
Martonne în cadrul Comitetului de Studii.
Vizitele sale dese în teritoriile românești erau menționate în presa
vremii. Iată de pildă, în anul 1921, ține o conferință în București, „La nouvelle
Roumanie dans la nouvelle Europe”, la Societatea Regală Română de
18
Geografie, urmată de un banchet la Hotel Bulevard , în vara aceluiași an
19
realizând „vizitarea munților din sud-vestul țării românești (sic)” .
Dintre toți geografii prezenți la Conferința de Pace, Emmanuel de
Martonne era deținătorul exclusiv al unei expertize asupra teritoriilor și
frontierelor românești, cel puțin în cele patru probleme teritoriale majore
pentru România: Transilvania, Banatul, Basarabia (pe care o și vizitează în
1919, însoțit de geologul Gheorghe Munteanu-Murgoci, în cadrul unei

16 Nicolas Ginsburger (2010), op. cit., p. 660.
17 Gäelle Hallair (2007), op. cit., p. 41.
18 *** (1921a), Marele geograf Emm. Martonne în București, în „Foaia Diecezană”,
Anul XXXVI, nr. 22, 12 iunie, p. 6.
19 *** (1921b), Ilustrul savant Emm. de Martonne la Caransebeș, în „Foaia Diecezană”,
Anul XXXVI, nr. 31, 14 august, p. 5.

29