Page 31 - Terra-SGR-2018

cercetări de teren) și Dobrogea. Studiul despre Basarabia, în forma lui
științifică, Un témoignage français sur la situation en Bessarabie (1919), va fi
diseminat sub forma a două articole publicate în „L’Œuvre” (15 iulie) și „Le
20
Journal des débats” (19 iulie) .
SUA. Tot în 1917, Statele Unite au alcătuit o comisie de investigare,
numită simplu „Ancheta” – Inquiry Commission –, la cererea președintelui
american Woodrow Wilson. Președinte al comisiei a fost desemnat tânărul
scriitor Walter Lippmann, căruia îi va lua locul, mai târziu, un geograf
american de origine canadiană, Isaiah Bowman, președintele fondator al
American Geographical Society/Societatea Americană de Geografie (1915), pe
care o va conduce timp de două decenii, până în 1935, când va deveni
președinte al Johns Hopkins University.
Bowman a purtat o corespondență permanentă cu de Martonne în
contextul Conferinței de Pace, așa cum reiese din arhiva Societății Americane
21
de Geografie , mai mult decât atât comandându-i geografului francez, contra
unei remunerații, o serie de hărți etnice și bloc-diagrame ale spațiului carpatic
necesare comisiei americane în perspectiva Conferinței de Pace. Deci, de
Martonne nu numai că a pledat în favoarea României, în mod direct, dar a
influențat, prin lucrările sale, și alte comisii de specialiști.
Alți geografi americani în cadrul Inquiry Commission au fost: Mark
Jefferson (care l-a avut student pe Bowman la Universitatea Harvard) și care
era și cartograf, Douglas W. Johnson (profesor la Columbia University, care
era și geolog, și care se va întâlni cu Murgoci și Alexandru Lapedatu –
consilier tehnic în delegația lui Brătianu, în Paris), ulterior alăturându-se, în
timpul Conferinței din capitala franceză, și Armin Lobeck (geograf și
cartograf).
De pildă, geograful american Douglas W. Johnson se ocupa de pro-
blema Basarabiei, unde l-a trimis pe căpitanul John Kaba să verifice starea de
fapt, acesta alcătuind un studiu extrem de relevant (de 32 de pagini, cu o hartă
detaliată, intitulată Bessarabia – the etnographical map, scara 1:500 000,
relevând date statistice din perioada 1908-1915 și prezența a două milioane de
22
români din populația totală de trei milioane) .
Tot Douglas W. Johnson se cunoștea cu Murgoci (din călătoriile sale de
studiu pe continentul nord-american), geologul român cunoscându-i și soția, tot
geolog și ea, fapt confirmat și de Alexandru Lapedatu în Amintirile sale:
„Credeam că am terminat cu Parisul și că îmi pot relua ocupațiile din țară. Dar

20 Emmanuel de Martonne (1919), En Bessarabie, în „Journal des débats politiques et
littéraires”, Anul 131, nr. 199, sâmbătă 19 iulie, Paris, pp. 1-2.
21 vezi Nicolas Ginsburger (2010), op. cit., p. 847-888.
22 John Kaba (1919), Politico-Economic Review of Basarabia, Hoover Commission, SUA.

30