Page 34 - Terra-SGR-2018
P. 34

Emmanuel de Martonne, chiar la Institutul de Geografie, pe care îl conducea, la
            Sorbona:  „personaj  foarte  importat  pentru  noi,  pentru  că,  în  calitatea  sa  de
            cunoscător special al pământului românesc făcea parte din Comitetul de Studii
            al Ministerului  de Externe francez  care  lucra,  sub președinția  generalului  Le
            Rond, pe lângă  Conferința  de  Pace.  În  această  însărcinare,  de Martonne a
            publicat temeinicele și valoroasele sale studii geografice, etnice, politice asupra
            Transilvaniei, Banatului, Dobrogei și Basarabiei care au lămurit pe mulți din
            cei interesați asupra caracterului românesc și drepturilor noastre asupra acestor
                 25
            țări” .
                   Că geologul român a fost în SUA (unde este posibil să se fi întâlnit cu
            Bowman,  președintele  Societății  Americane  de  Geografie)  aflăm  și  din
            corespondența lui de Martonne cu geograful american (o scrisoare datată în 30
            decembrie 1917), primul rugându-l pe Mrazec să-i facă un comision important,
            și  anume  transmiterea  unei  bloc-diagrame  cu  Carpații  românești  pe  care
            francezul  o  onorase  ca  o  comandă  remunerată  din  partea  americană:  „Am
            trimis  Joi,  prin  poștă,  două  fotografii  ale  bloc-diagramei.  Ieri  am  trimis  și
            două probe pentru heliogravură. (...) I le voi încredința lui Mrazec care pleacă
            definitiv sâmbăta viitoare. Tot prin el voi trimite un scurt comentariu privind
            punctele deja menționate în ultima mea scrisoare, adăugând câteva observații
                                26
            legate de culoare...” .
                   Interesant de amintit este faptul că de Martonne nu se cunoștea numai
            cu Mrazec, ci și cu un alt geolog, Murgoci, cu care fusese în 1919 în cercetarea
            de teren din Basarabia.
                   În ceea ce-l  privește  pe  Alexandru  Lapedatu,  două  aspecte  sunt
            relevante: acesta a absolvit  Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din
            București  (în 1904),  obținând  licența  în  istorie  și  geografie  (în 1910),  cu
            calificativul „magna cum laude”, și a fost membru activ al Societății Regale
                                                       27
            Române de Geografie (începând cu 1915 ). Deci, un licențiat în geografie,
            membru al Societății, tot a fost la Conferința de Pace...
                   Din Amintirile sale aflăm următoarele: pentru istorici, se făcea un curs
            de geografie de un  an  cu  Simion  Mehedinți  „a  cărui  inaugurare  a  fost  un
            adevărat eveniment pentru viața noastră universitară întrucât tânărul profesor
            aducea cu sine, nu numai o știință nouă și foarte interesantă în felul în care era
            concepută  și  tratată,  dar  și  o  magistrală,  originală  și  cu  totul  personală





            25  Ioan Opriș (2015), op. cit., pp. 181-182.
            26  Nicolas Ginsburger (2010), op. cit., p. 671.
            27  Ioan Opriș (1997, reeditat în 2015), Alexandru Lapedatu și contemporanii săi, Ed. Albastră,
            Cluj-Napoca, p. 19.

                                                  33
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39