Page 36 - Terra-SGR-2018

trenul până la Istanbul, apoi pe un vas englez de război până la Madros – Pireu
– Corint – Tarento; din nou, cu trenul până la Roma și de aici la Paris, unde a
fost însoțit și de Bazil George Asan (1860-1918), membru al Societății Regale
Române de Geografie, primul român care a făcut înconjurul lumii, în 1899, pe
ruta Istanbul – Alexandria – Sri Lanka – Nagasaki – Tokyo – Yokohama – San
Francisco – New York – Londra.
Aflăm din conversația cu Octavian Goga, că problema Banatului era
preocuparea majoră a delegației române, sub auspiciile lui Ion I.C. Brătianu:
32
„ea domina pentru noi, toate celelalte revendicări teritoriale” , desprinzându-
se două poziții: 1. cea de „conciliație” cu sârbii sau poziția Take Ionescu,
îmbrățișată de cea mai mare parte dintre intelectualii români de la Paris, Take
Ionescu dând asigurări că „sârbii s-ar mulțumi cu o fâșie de teritoriu pe o rază
33
de cca 30 km în fața Belgradului, în regiunea Panciovei” , chestiune pe care a
adus-o și la cunoștința Marii Britanii și 2. poziția Brătianu, intransigentă, de
revendicare a întregului Banat (conform înțelegerilor cu Aliații, respectiv a
Convențiilor din 4/17 august 1916). Deci, atmosfera în cercurile românești de
la Paris era anti-brătienistă.
Aportul geografilor români. Dintr-o mărturie a lui Alexandru Lapedatu
aflăm următoarele: „ ...sosise la Paris, pe adresa legației, cele două lăzi cu
publicații luate de la Academia Română spre a le avea la îndemână pentru
lucrările ce eventual aveam să pregătesc. Le-am desfăcut împreună cu D.
Drăghicescu care manifestă o mare bucure când dădu de prețiosul material
documentar în special asupra românilor din sudul Dunării, dintre Morava și
Timoc, în Serbia veche. (...) El a și publicat pe baza acestui material
documentar o broșură asupra românilor din Serbia (Les Roumains de Serbie) cu
o serie de hărți etnografice, mai vechi și mai noi, ale regiunii” .
34
Lucrarea sociologului Dumitru Drăghicescu, „Les Roumains de
Serbie”, a fost publicată, în 1919, la Paris, exact în timpul lucrărilor Conferinței
de Pace, bazându-se pe contribuția următorilor geografi:
• George Vâlsan, care, în studiul său Românii din Craina Serbiei ,
35
demonstrează următoarele:
- că „întreg ținutul muntos între Carpați și Balcani e un ținut de
36
legătură” ;

32 Idem, p. 180.
33 Ibidem.
34 Idem, p. 182.
35 George Vâlsan (1911), Românii din Craina Serbiei, în „Anuar de geografie și
antropogeografie. Anul al II-lea (1910-1911)”, Atelierele grafice SOCES & Co., București,
pp. 177-202.
36 Idem, p. 188.

35