Page 39 - Terra-SGR-2018

a revenit, dîndu-ne Bucovina întreagă afară de nodul de cale ferată din nordul
Bucovinei, care leagă Zalesezyki cu Kolomeia, cum se vede în ediția II-a. //
Această frontieră hotărîtă în ziua de 30 iunie 1919, am trasat-o pe hartă în
liniamente generale cu reprezentanții Sfatului Major român la Paris (misiunea
militară), // în ziua de 7 Iulie 1919 și la 12 Iulie am scos de sub presă această
restrînsă ediție. Discuțiunile pentru frontierele române au avut loc din
Ianuarie pînă la 20 Iunie 1919 în // diferite ședințe. // Iași, 23 Aprilie 1920. //
43
A.D. Atanasiu.” ; La Roumanie et les Provinces Roumaines – les principales
frontières historiques des provinces roumaines et l’administration politique,
chemins de fer, navigation (Paris, 1919, scara 1:1 000 000), pe care, de
asemenea, notează: „Ediția a II-a franceză – cu ultima frontieră rectificată
completă, acordată de Conferința de Pace, de la Paris, în iulie 1919 și apărută
în 300 exemplare, la 10 August 1919. // Frontiera care arată unirea
Transilvaniei cu România de la 1 Dec. 1918, indicată cu cruci roșii, am fixat-o
împreună cu D-nii A. Vaida și I.I. Brătianu, // reprezentanții României la
Paris, după cum ar fi înțeles s’o aibă Transilvania și după cum am arătat că
interesele economice ale țării au cerut și cer ca // linia ferată de la trecătoarea
munților Carpați în Maramureș, la Kőrősmezo, să fie lăsată României; și în
acest scop am trasat cu linia mai groasă // roșie calea ferată de centură a
44
României. // Notat azi 23 Aprilie 1920. // A.D. Atanasiu.” ; România.
Provinciile românești și principalele lor frontiere istorice, căi ferate,
administrația politică, navigația (Paris, 1919, scara 1:1 000 000).
Tot Alexandru Lapedatu ne expune și metoda cartografică utilizată:
„Alături de text erau tabelele statistice întocmite cu toată conștiinciozitatea și
scrupulozitatea, tabele pe temeiul cărora s-au întocmit hărțile anexate după un
sistem propus de mine și adoptat în urmă și de delegațiunea ungară în
memoriile sale înaintate Conferinței de Pace. Și anume, colorând cercurile
administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație
românească într-o gamă de culori de la cel mai intens roșu până la cel mai
deschis (alburiu) reprezentând raportul populației române față de cea neromână
(ungurească, săsească, șvăbească etc.) de la 90% până la 10%. Hărțile astfel
compuse erau cât se poate de intuitive și concludente pentru o justă orientare
de total a privitorilor. Le-a executat după datele statistice lucrate de mine,
foarte conștiincios și precis, Al. D. Atanasiu, profesor la Școala de Belle-Arte
45
de la Iași, care se afla refugiat la Paris.”
Datele statistice folosite pentru hărțile de la Conferința de Pace
pregătite de delegația României se bazau pe Recensământul maghiar din 1910

43 Cristina Gavrilean (2017), op. cit., p. 51.
44 Idem, pp. 52-53.
45 Ioan Opriș (2015), op. cit., p. 186.

38