Page 42 - Terra-SGR-2018

Apponyi și cu contele Teleki, președintele Societății Maghiare de Geografie
(...) ea sosi la Paris cu peste una sută de memorii în legătură cu toate
problemele de ordin tehnic, geografic, politic, economic, social și cultural, pe
care le punea ruperea de la Coroana Sf. Ștefan a teritoriilor atribuite României,
Serbiei, Cehoslovaciei, Austriei și Italiei – memorii foarte bine lucrate și mai
53
ales prezentate din punct de vedere al intereselor ungurești” . Cele mai multe
dintre memorii priveau teritoriile românești, cu privire la care maghiarii
invocau, printre altele, două probleme: organizarea unui plebiscit pentru
teritoriile atribuite României și drepturile etnicilor maghiari rămași în teritoriile
pierdute.

4. Un caz special: un geograf român, în altă delegație
O situație aparte la Conferința de Pace de la Paris a constituit-o
delegația basarabeană, care a avut proprii trimiși, deși trecuse mai mult de un
an de la Unirea cu România. Delegația a fost condusă de Ion Pelivan (jurist și
om politic, promotor al culturii și limbii române), deputat în Sfatul Țării și
ministru de externe (1917-1918) al Republicii Democratice Moldovenești –
numele sub care Basarabia și-a proclamat inițial autonomia (15 decembrie
1917), apoi independența (6 februarie 1918) față de Imperiul Rus –, din ea
făcând parte Ion Codreanu (deputat și un militant activ al Unirii cu România,
din calitatea sa de subofițer, la Odessa, unde îl găsise revoluția din Rusia, din
1917, scriitorul Sergiu Victor Cujbă și Gheorghe Năstase.
Cei menționați au semnat memoriul intitulat Les Roumains devant de
Congrès de la Paix. La question de la Bessarabie (septembrie 1919, publicat la
Imprimeria Dubois et Bauer din Paris, în franceză, 18 pagini + 7 pagini anexe),
cu antetul „Délégation Bessarabienne”.
Relevant pentru acest studiu este ultimul semnatar al memoriului, și
anume Gheorghe Năstase, „student la Universitatea din Iași, delegat de către
Uniunea Studenților Basarabeni, reunită la Chișinău pe 30 iulie 1919, pentru a
reprezenta în cercurile politice de la Paris, punctul de vedere al studenților
basarabeni, care constă în naționalizarea și democratizarea vieții basarabene,
Basarabia fiind pentru totdeauna unită cu România, patria sa mamă” . Dincolo
54
de această calitate a sa la lucrările Conferinței de Pace, trebuie menționat faptul
că Gheorghe Năstase nu numai că a fost absolvent și dublu-licențiat în istorie și
geografie la Universitatea din Iași (1923, respectiv 1924), dar a debutat, în
paralel (!) cu studiile, și în activitatea didactică, încă din 1920, fiind încadrat ca

53 Idem, p. 198.
54 *** (1919), Les Roumains devant de Congrès de la Paix. La question de la Bessarabie,
Ed. Dubois et Bauer, Paris, p. 23 (https://archive.org/details/dlgationbessarab00pari).

41